Plantele ornamentale sunt frumoase, spectaculoase și împodobesc aproape orice gospodărie, fiind agreate atât în casă, cât și în grădină sau în curtea blocului. Pentru aspectul lor decorativ cu totul special, aceste plante sunt îngrijite cu drag de gospodine, fără a ști, însă, că multe dintre ele, în ciuda aspectului impresionant, sunt toxice și pot constitui un adevărat pericol pentru sănătate.
Dar care sunt cele mai periculoase plante din ghiveci?
Leandrul Deşi arată ca o plantă inofensivă şi foarte frumoasă, este una dintre cele mai otrăvitoare plante cultivate în gospodării. Planta creşte în tufe bogate şi are flori deosebit de frumoase şi de aceea mulţi sunt tentaţi să le cultive. Cine face acest lucru trebuie să aibă mare grijă să nu le atingă sau să mănânce frunzele sau seminţele. Acestea sunt foarte toxice şi provoacă probleme intestinale şi dureri puternice. De asemenea, leandrul poate produce complicaţii cardiace, proastă circulaţie, frisoane, atacuri cerebrale, comă şi chiar moarte.
Crăciuniţa O altă plantă ornamentală toxică este Crăciunița, cunoscută sub această denumire deoarece înfloreşte în preajma Crăciunului. În ciuda aspectului delicat al florilor sale, în diverse nuanțe, de roz, roșu, violet, purpuriu sau alb, această plantă este otrăvitoare. Persoanele care au înghiţit frunze din această plantă s-au plâns că au suferit de diaree şi de erupţii cutanate. În unele cazuri, cei care au atins frunzele şi pe urmă au dus mâinile la ochi au suferit de tulburări temporare de vedere.
Iedera Probabil că iedera este cea mai întâlnită plantă căţărătoare din Europa. Crește rapid, se „cațără” și poarte orna un perete întreg sau chiar o casă, fiind preferată în lume gospodării. În ciuda spectaculozității sale, iedera este o plantă otrăvitoare. Frunzele de iederă provoacă halucinaţii şi febră. În multe cazuri, au fost înregistrate simptome ca delirul, iritaţii ale pielii sau băşici în zona gurii. Desigur că, și în acest caz, cei mai expuși sunt copiii.
Aloe Vera Aceasta este o plantă care conţine în interior o sevă. Este uşor de recunoscut, deoarece este o plantă spinoasă, care are aspect de cactus şi care produce nişte flori galbene. Aloe Vera a fost folosită încă de pe vremea incaşilor pentru tratarea arsurilor, care au ştiut cum să manipuleze planta şi ce să aleagă din ea. În concluzie, nici tulpina şi nici seva din interiorul plantei de aloe vera nu sunt toxice, ci membrana care se regăseşte între tulpină şi sevă. Cei care au înghiţit planta în formă brută au raportat ameţeli severe, diaree, erupţii pe piele şi colorarea urinei în roșu, dar nu de la sânge.
Azaleea Florile acestei superbe plante, cunoscută şi apreciată în întreaga lume, pornesc de la alb spre roz puternic şi emană un miros foarte plăcut. Pe cât de încântătoare este azaleea, pe atât este de periculoasă, în cazul în care frunzele sunt înghiţite. Înghiţirea acestor frunze poate cauza decesul. Simptomele intoxicaţiei cu frunze de azalee pornesc de la vomă, salivaţie excesivă, umezirea exagerată a ochilor şi a nasului, dureri abdominale, probleme respiratorii, paralizia mâinilor şi picioarelor şi într-un final, coma care duce la deces.
Merişoarele verzi Despre merișoarele verzi se știe că sunt fructele speciei de copac Hippomane Mancinella și intră în categoria celor mai otrăvitoare plante din lume. Fructul nu este singurul element toxic, copacul fiind în întregime nociv atât pentru oameni, cât şi pentru animale. Consumarea fructelor, care seamănă cu merele, cauzează moartea, iar copacul nu este nici un bun adăpost pentru ploaie, deoarece apa îl face să secrete o substanţă albicioasă, care, în contact cu pielea, o arde. Nici lemnul nu este bun de ars, deoarece fumul produs este foarte toxic şi poate provoca orbire şi probleme respiratorii.
Mătrăguna are mai multe denumiri, inclusiv Belladonna sau cireşele morţii. Atât fructele, cât şi frunzele sunt extrem de toxice şi se cunosc cazuri în care au murit copii după ce au mâncat doar două fructe. Aceasta este una dintre cele mai toxice plante din emisfera vestică, iar consumarea fructelor duce la delir, halucinaţii, pupile dilatate, sensibilitate la lumină, tahicardie, dureri de cap, erupţii ale pielii şi convulsii. Dacă nu primesc antidotul la timp, cei care mănâncă aceste fructe vor muri din cauza problemelor de respiraţie şi a ritmului alert al inimii.
Preparatele din frunzele şi rădăcina plantei sunt folosite în medicină pentru tratamentul afecţiunilor antispastice, pentru ulcere duodenale şi gastrice, pancreatită, gastrită cronică hiperacidă, colecistită, astm, colită cronică dureroasă. Medicamentele realizate din această plantă au efect analgezic şi ajută la ameliorarea simptomelor ulcerelor stomacale, gastritei cu aciditate ridicată, a spasmelor tractului gastro-intestinal, ca antidot pentru intoxicaţii cu ciuperci, în cazuri de astm, pietre la rinichi şi vezica biliară. Rădăcina de mătrăgună ajută în tratamentul bolii Parkinson, iar pulberea din frunze este folosită în tratamentul astmului. Tinctura de mătrăgună este un bun remediu pentru afecţiunile tractului gastro-intestinal.