Sfântul Leontie de la Rădăuţi, prăznuit pe 1 iulie

Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți s-a născut la începutul secolului al XIV-lea şi a intrat în monahism de tânăr, la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, primind numele Lavrentie. Potrivit crestinortodox.ro, după o vreme se retrage în sihăstrie, unde construieşte un schit ce avea să-i poarte numele: „Schitul lui Lavrentie”. Viața lui decurgea acolo simplu: hrană o singură dată în zi, la asfințitul soarelui, somn de trei-patru ore pe noapte, iar de la miezul nopții și până dimineața - priveghere în biserică, după rânduiala Sfântului Munte și tradiția pustnicească.

Pe locul unde a fost „Sihăstria lui Lavrentie”, astăzi se află satul Laura, comuna Vicovul de Sus, din județul Suceava.

Conform istoricilor, Sfântul Leontie ar fi ajuns chiar episcop la Rădăuți, în timpul domniei lui Alexandru Vodă cel Bun, dar spre bătrânețe, s-ar fi retras din scaunul episcopal. Zaharia Kopistenski, cel care a scris despre viaţa sfântului, îl numește „făcător de minuni”.

A fost îngropat în biserica de lemn a schitului, iar mai târziu, datorită cinstirii sfintelor sale moaște de credincioși, acestea au fost mutate în Catedrala din Rădăuți. În anul 1639, nişte răufăcători au jefuit orașul Rădăuți. Tradiția spune că monahii, aflând de venirea tâlharilor, au ascuns moaștele Sfântului chiar sub locul unde erau depuse, în naos, în fața tabloului votiv al ctitorilor mănăstirii. O serie de cercetări arheologice efectuate între anii 1974-1977 au scos la iveală moaștele sale, iar în anul 1991, ele au fost așezate într-o raclă, spre a fi cinstite de credincioși.

Astăzi, 1 iulie, Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte şi pe Sfinţii Mucenici, doctori fără arginţi, Cosma şi Damian, Cuviosul Petru, patriciul, Sfântul Mucenic Potit, pruncul şi pe Sfântul Mavrichie.