DE CE A DECĂZUT CULTURA CONSTĂNȚEANĂ? Viața culturală constănțeană rămâne, în mod inexplicabil, un domeniu greu încercat în ultimele două decenii și în degradare continuă, în ciuda potențialului imens pe care îl are municipiul de la malul mării. Mereu pe lista de așteptare a autorităților locale și județene, când a fost vorba despre finanțare și investiții, cultura a decăzut constant în vechea cetate a Tomisului, s-au desființat teatre, au dispărut galeriile de artă, mulți oameni de cultură au plecat ori s-au reorientat profesional, în vreme ce alții au ales să rămână într-un mediu ostil și degradant pentru talentul lor, sperând, acceptând și aducând valoare în orice condiții, din dragoste pentru public și pentru artă.
Decăderea culturii constănțene este unul dintre aspectele care a ajuns și în atenția senatorului PNL Vergil Chițac, candidat pentru funcția de primar al muncipiului Constanța, care și-a exprimat, recent, revolta și indignarea privind modul în care a fost gestionat domeniul culturii la malul mării. Senatorul scria, zilele trecute, pe pagina sa oficială de Facebook: “Îmi este și rușine să abordez domeniul culturii când știu că stăm pe un munte de diamante pe care nu știm să le valorificăm. Constanța reprezintă unul dintre cele mai fascinante orașe din România din punct de vedere etnic și cultural, dar facem prea puține lucruri pentru a conserva acest spirit. În mandatul meu, viața culturală a Constanței va reînvia din toate punctele de vedere. Și nota bene! Cultura nu înseamnă care alegorice și pene pe șolduri, după cum au înțeles unii. Pentru mine, viața culturală a orașului va învia odată cu următoarele măsuri:
-
Clarificăm situația patrimonială a Teatrului Național de Operă „Oleg Danovski” și a Teatrului de Stat Constanța;
-
Punem la punct strategia culturală a orașului și pe baza acesteia accesăm Fonduri Europene;
-
Preluăm în administrare teatrul de vară din Mamaia;
-
Renovăm teatrele de vară Mamaia și Soveja și le reintroducem în circuitul cultural al Constanței;
-
Reconstruim actualul Teatru de Stat și îl transformăm în Teatru Național”.
Iată că senatorul Vergil Chițac a trecut deja la fapte și vineri, 4 septembrie 2020, la sediul PNL Constanța, a fost gazda unei întâlniri cu oamenii de cultură ai Constanței. Printre cei prezenți s-au numărat: Laura Stroe, inițiator Experiențe Dobrogene, Dan Ferariu, vicepreședinte al Asociației Culturale Wild Art, Dorin Popescu - filolog, ex-diplomat, expert în geopolitică, Daniela Țurcanu-Caruțiu - expert în patrimoniu cultural, investigații stiintifice, ex-director Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, prof. univ. la Universitatea “Ovidius”, Marian Zidaru - istoric, ex-consilier superior la Direcția pentru Cultură Constanța, ex-lector univ. la Univ. “Adrei Șaguna”, Aurel Mototolea - arheolog la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Gheorghe Caruțiu - pictor Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Constanța, conf.univ. la Univ. “Ovidius”, Adrian Stanache - dirijor cor, orchestră – Teatrul Național de Operă „Oleg Danovski” (TNOB), Lucian Iancu - actor, ex-director al Teatrului de Stat Constanța, Adara Tramudana – actriță, manager cultural, ex-director al Teatrului de Stat Constanța, Dana Dumitrescu – actriță, ex-director al Teatrului de Stat Constanța, Valentin Ispas - manager cultural.
Din partea PNL au mai participat la întâlnirea cu oamenii reprezentativi din cultura dobrogeană Ionuț Rusu, director Stargate Crewing Agency și Adriana Arghirescu, consilier local.
PRINTRE PROPUNERILE ÎNTREVEDERII: DIGITALIZAREA INSTITUȚIILOR CULTURALE, O CASĂ A LUI OVIDIUS, ECHIPĂ DE EXPERȚI ÎN TOATE DOMENIILE CULTURII PENTRU VIITORUL PRIMAR
Oamenii de cultură ai orașului au adus în atenția senatorului Vergil Chițac o multitudine de probleme cu care se confruntă și, în general, lipsa unei strategii culturale a orașului.
Dr. Laura Stroe, președinte Inomar Cluster și inițiator Experiențe Dobrogene, a afirmat, în cadrul întrevederii: “De peste trei ani promovăm Dobrogea continentală cu istorie, tradiții, multiculturalitate, gastronomie și vinuri. Pentru noi n-au trecut neobservate nici instituțiile de cultură din oraș sau din afara lui, teatre, muzee, situri arheologice promovându-le în proiectul Experiențe Dobrogene. Consider că o strategie eficientă, ce poate garanta culturii locale atât existența, cât și vizibilitatea ar începe cu o identificare a tot ce înseamnă cultură, instituție culturală prin digitalizare și promovare intensă”.
La rândul său, senatorul Ion Popa a declarat: “Constanța are nevoie, în ceea ce privește cultura, de o strategie puternică, nu numai la nivel teoretic, de manual, ci la un nivel eficient și rapid de pus în practică. Sunt instituții culturale cu un bogat patrimoniu nepus în valoare, nepromovat, cunoscut doar de specialiștii în domeniu. Cultura trebuie să fie accesibilă, dacă dorim să imprimam viitorului valoare. Nu o putem face altfel decât prin educație și cultură”.
Dan Ferariu, vicepreședinte al Asociației Culturale Wild Art, consideră că: “Prin transformarea pasajului de pe Ștefan cel Mare într-o galerie de artă, cu dublă funcție, pasaj pietonal și galerie de artă, am demonstrat că problema culturii nu se regăsește la cerere, ci la ofertă. Oameni de toate vârstele sunt avizi de cunoaștere și în domeniul artei, iar prin acțiunile noastre facilităm publicului, în special celui tânăr, interacțiunea cu arta”.
Dacă pictorul Gheorghe Caruțiu a sesizat necesitatea unei galerii de artă în Constanța, unde să se întâlnească și să expună artiștii plastici de la malul mării, precum și a acordării unor stimulente pentru creatori din partea primăriei, filologul și expertul în geopolitică Dorin Popescu a propus înființarea unei Case a lui Ovidius și realizarea unei Monografii a orașului Constanța, în 10 volume. Arheologul Aurel Mototolea de la MINAC a propus să existe o strategie integrată a instituțiilor de cultură, iar Daniela Țurcanu-Caruțiu - înființarea unui centru zonal de Restaurare Conservare care să deservească toate muzeele dobrogene și care să aibă impact european capabil să atragă fonduri din proiecte europene și lucrări către diferiți beneficiari de stat sau privați.
De asemenea, actrița Dana Dumitrescu a propus înființarea unui teatru al primăriei, iar Adara Tramudana a propus ca acesta să fie un teatru de proiect ca Metropolis din București.
Actorul Lucian Iancu a atras atenția viitorului primar să își formeze o echipă de experți în toate domeniile culturale cu care să colaboreze strâns pentru viitoarea strategie culturală a orașului, ca să înlăture incompetenții care au distrus cultura aici, mai ales că Tomis are o încărcătură culturală din antichitate. Marian Zidaru a spus că, dacă se respectă legea, nu va mai fi niciodată posibil ceea ce se întâmplă în prezent, referitor la protecția patrimoniului.
Dirijorul Adrian Stanache a susținut necesitatea reînființării Orchestrei Simfonice a orașului, care să aibă ca pepinieră Facultatea de Arte. Acesta vede o strânsă legătură între Facultatea de Arte a Universității “OVIDIUS” din Constanța, Operă și Filarmonică.
La rândul său, Aurel Mototolea de la MINAC a mai spus că trebuie identificate probleme punctuale și rezolvate caz cu caz, dând exemplu parcul arheologic de lângă Catedrala Arhiepiscopală: nici până astăzi nu se știe cine este proprietarul terenului.
Daniela Țurcanu-Caruțiu a mai completat cu sugestia de “a numi în funcții persoane după principiul meritocrației, nu al intereselor de partid, pentru că altfel cultura constănțeană nu se poate ridica din groapa în care a căzut”.
INTERES PENTRU TURISMUL ECUMENIC ȘI CULTURAL
Senatorul Vergil Chițac i-a asigurat pe cei prezenți de susținerea sa, ca viitor primar al Constanței, exprimându-și, totodată, interesul pentru promovarea turismului ecumenic și cultural.
Chițac le-a spus participanților: “Am înțeles că există un barometru cultural față de care ne raportăm toți și în care indicatorii nu sunt favorabili municipiului nostru, în ciuda potențialului pe care îl avem. În schimb, mi-au atras atenția niște probleme de ordin organizatoric mai mult, înțeleg că trebuie să clarificăm situația patrimonială. De exemplu, în cazul Teatrului de Operă și Balet “Oleg Danovski”, managementul și tot ce înseamnă teatru în sine, funcționarea lui, țin de Ministerul Culturii, însă clădirea este a municipiului și atunci, Ministerul Culturii nu poate să bage bani, pentru că nu este activ în patrimoniu, iar municipiul nu vrea să bage bani nefiind cel care gestionează toată activitatea aceasta culturală - deși, din punctul meu de vedere, abordarea aceasta este destul de primitivă.
La fel se întâmplă cu Teatrul de Stat Constanța, pe care vrem să îl facem teatru național și unde, în prezent, situația patrimonială este împărțită cu Consiliul Județean.
Aceasta în ceea ce privește teatrul. Dar cultura este mult mai mult decât atât. Eu mi-am exprimat interesul că, în Constanța, noi trebuie să reînviem ceea ce se cheamă turism cultural și ecumenic, pentru că avem aici 2 – 3 ha, un octogon confesional care nu e absolut deloc pus în valoare. Eu am spus mereu că în Constanța este o populație de sinteză extraordinară, puțină lume își închipuie că noi am experimentat de la romani, greci, ruși, otomani, toate modelele astea culturale și că putem fi un exemplu de comuniune interconfesională pentru toată țara, dar nu punem în valoare toate acestea. Îmi pare rău, Constanța a decăzut din punct de vedere cultural. Nu știu de ce tineretul nu mai este atras de teatru, dar știți, asta se mai face și ducându-l la teatru, pofta mai vine și mâncând. Când eram eu copil, aveam programe la școală prin care ne obliga să mergem la teatru și astfel ajungeam la teatru și chiar ne plăcea. Dvs. trebuie să îmi spuneți ce trebuie să facem”.
Vergil Chițac a declarat, în final, că oamenii de cultură nu mai trebuie să-și facă probleme în ceea ce privește fondurile financiare, urmând să fie foarte deschis finanțării și aplicării proiectelor pe care aceștia i le vor propune.
|
