Fumatul a devenit, de multă vreme, o „modă”. Tinerii, în necunoștință de cauză sau în totală confuzie, se lasă antrenaţi cu frenezie în această călătorie către moarte. Potrivit oamenilor de ştiinţă, fumatul ucide de patru ori mai mulţi oameni decât accidentele de maşină şi este cauza a 90% din cancerele bronhopulmonare, 75% din bolile respiratorii cronice nespecifice şi 25 % din bolile cardiovasculare.
Nicotina Alcaloidul natural lichid din tutun, nicotina, este substanţa cu unul dintre cele mai importante roluri în acţiunea nocivă asupra organismului. Este un drog extrem de rapid, care ajunge la creier în doar 10 secunde. Până la 30% din nicotina din fum se absoarbe în cavitatea bucală, de unde rezultă că tutunul nu este inofensiv pentru cei care nu inhalează fumul în totalitate. Absorbţia nicotinei în plămâni, la fumătorii care inhalează fumul, atinge, în medie, 90%. După absorbţia nicotinei, aceasta ajunge în sânge şi este metabolizată în rinichi, plămâni şi ficat (principalul organ de neutralizare a toxicităţii sale). Nicotina reprezintă 15% din alcaloizi, iar alături de ea se mai găsesc şi alcaloizi înrudiţi precum nornicotina, miosmina, anatabina, nicotirina, dar acţiunea acestora este inferioară nicotinei. Cele mai evidente efecte ale nicotinei au loc asupra aparatului cardiovascular, aparatului respirator şi sistemului nervos central.
Monoxid de carbonCapacitatea plămânilor de a acţiona este îngreunată de fumul de ţigară, deoarece monoxidul de carbon este absorbit în sânge în locul oxigenului. Acesta provoacă insuficienţă cardiacă şi pulmonară, oboseală, ameţeli şi scăderea rezistenţei la efort. Este deosebit de toxic pentru femeile însărcinate, sugari sau persoane cu afecţiuni cardice sau pulmonare. În afară de acţiunea toxică directă, concentraţia de monoxid de carbon poate constitui un indicator al intoxicaţiei tabagice, căci nivelul său în sânge creşte proporţional cu fumul inhalat.
Gudronul Când un fumător inhalează fum de ţigară, 70% din gudron rămâne în plămâni. Gudronul este un lichid care conţine majoritatea substanţelor cancerigene. Când fumul de ţigară este inhalat, gudronul se aşează pe pereţii plămânilor. Astfel, ciclii (perişori fini, care împiedică pătrunderea substanţelor toxice în plămâni) de pe plămâni sunt iritaţi şi permit substanţelor nocive să ajungă în aparatul respirator. Conţinutul gudronului de benzipiren, o hidrocarbură puternică, duce la distrugerea dinţilor, a unghilor şi a tesuturilor plămânilor. Alte substanţe chimice nocive din ţigară sunt oxizii de nitrogen, amoniacul (substanţă găsită în produsele de curăţat), arsenicul, compuşii radioactivi. Conform cercetătorilor, renunţarea la fumat ţine de puterea individului. Deşi se spune că fumătorii înrăiţi au şanse minime de reuşită, prin conştientizarea gravităţii acestui viciu, prin motivare, suport din partea familiei şi a prietenilor, pot să înfrângă dependenţa şi să se bucure de o viaţă normală.