Relaţia care a schimbat cursul istoriei: Cleopatra și Antoniu

Relaţia dintre Antoniu şi Cleopatra a schimbat cursul istoriei, iar pasiunea lor fatală a fost sursă de inspiraţie pentru cel mai mare scriitor al literaturii engleze, William Shakespeare. În cartea „An Affair to Remember: The Greatest Love Stories of All Time”, Megan Gressor ne dezvăluie o serie de amănunte incitante ale poveştii de dragoste.

Cleopatra nu era egipteancă Deşi a fost asociată cu ţara faronilor, Cleopatra nu a fost egipteancă. Aceasta a fost de origine greco-macedoneană şi s-a născut în anul 69 î.Hr., la Alexandria, pe coasta mediteraneană a Egiptului. Fiica lui Ptolemeu al XII-lea a dovedit, încă din copilărie, o extraordinară inteligenţă, cunoscând mai multe limbi, inclusiv egipteana.

L-a cunoscut pe Antoniu la 14 ani Antoniu, militar al armatei romane, era un bărbat înalt, bine făcut şi foarte chipeş. Când a trecut pe lângă palatul regal într-o paradă a legionarilor, Cleopatra a fost fermecată de frumuseţea lui. Mai târziu, s-au întâlnit la ceremoniile de la curte, iar Antoniu a numit-o „floarea spendidă” a Egiptului. Cu toate acestea, Antoniu a plecat la Roma, iar Cleopatra a continuat să trăiască într-o dinastie cunoscută pentru obiceiul membrilor de a se omorî între ei.

Antoniu, omul lui Iulius Cezar Antoniu şi-a legat cariera de cea a lui Iulius Cezar, iar Cleopatra a trecut şi ea de partea împăratului roman, într-un fel mai… special.

S-a strecurat în locuinţa lui Cezar într-un covor Când Cezar a ocupat Alexandria, Cleopatra temându-se că va fi ucisă de rudele ei, s-a strecurat în locuinţa acestuia şi l-a sedus. Iulius Cezar nu a rezistat în faţa farmecului ei exotic şi a făcut-o regina Egiptului.

„Regina Cleopatra era o femeie ieşită din comun prin calităţile personale şi forţa acţiunilor sale. Niciunul dintre regii care i-au precedat n-a îndeplinit lucruri atât de măreţe ca ea”, spunea autorul egiptean din secolul al XVII-lea, episcopul Ioan din Nikiu.

În anul 44 î.Hr., Cezar a fost asasinat Generalul Marc Antoniu a devenit o figură importantă a Republicii, având comanda tuturor provinciilor estice. Când Antoniu i-a cerut Cleopatrei să plătească tribut puterii romane, aceasta a plecat către Tarsus. Frumuseţea Cleopatrei era fără pereche, iar aceasta ştia cum să-i cucerescă pe bărbaţi. Marc Antoniu s-a îndrăgostit nebuneşte, fermecat de chipul ei perfect şi a hotărât să pună stăpânire pe ea, cu orice preţ. Atunci când Cleopatra s-a dus la Tarsus ca să plătească tribut Romei, Antoniu s-a întors cu ea, la Alexandria, ca să-i plătească el tribut lui Hathor.

Cleopatra l-a rugat să o ajute să construiască un nou imperiu egiptean Cu armata lui Marc Antoniu şi cu aurul din visteria regală, Cleopatra credea că viziunea ei poate să devină realitate: Alexandria, capitala lumii, în locul Romei!

Chipurile lor erau bătute pe monedele egiptene Crezând că lumea e a lui, Antoniu şi-a subestimat duşmanii. La Roma, Octavian, nepotul lui Iulius Cezar, urmărea activităţile lui Antoniu cu ostilitate.

Antoniu era căsătorit cu sora lui Octavian Intrigat de stilul de viaţă al lui Antoniu, Octavian s-a întors împotriva fostului său aliat.

Sub „papucul” Cleopatrei La Roma, se vorbea încontinuu despre supunerea lui faţă de „vrăjitoarea egipteană”, iar republicanii au început să-l urască.

Slugă în public, împărat în aşternutul ei Criticii romani spuneau că Antoniu era tratat ca o slugă în public de către Cleopatra, dar în intimitate, îl venera ca pe un zeu, fapt ce i-a atras ei şi mai mult dispreţ.

„Drogat cu filtrele dragostei” Octavian a anunţat, printr-un discurs public, la Roma, că Antoniu a înnebunit, drogat de „vrăjitoarea egipteană” şi că Senatul ar trebui să-i declare război. Susţinut de senatori, Octavian a plecat să pună capăt visului nutrit de cei doi îndrăgostiţi.

Alexandria a fost înconjurată de ostea lui Octavian Cleopatra a refuzat să-l execute pe Antoniu şi s-a retras în mausoleul pe care-l construise pentru ea şi pentru el.

Ultimul atac eroic al lui Antoniu Cu puţinii oameni care încă îl susţineau, Antoniu a atacat, inutil, oastea lui Octavian. Când a ajuns în oraş, i s-a spus că Cleopatra ar fi murit în mausoleu. Sfâşiat de durere a încercat să se sinucidă, dar nu a reuşit decât să se rănească. Ultima regina a Egiptului a cerut ca Antoniu, care era pe moarte, să fie adus în mormântul lor regal. Ea l-a ţinut în braţe până la ultima suflare.

Octavian nu a iertat-o Cleopatra i-a cerut îndurare, dar Octavian i-a spus că ea şi familia ei vor fi purtate în lanţuri prin Roma, iar aceasta s-a întors în mausoleu şi a lăsat o cobră să o muşte.

A preferat moartea dezonoarei Când legiunea romană a pătruns în mormântul regal, a găsit-o pe Cleopatra îmbrăcată într-un veşmânt regal, încoronată cu „Stăpâna vieţii”- diadema de aur în forma unui cap de cobră.

Înmormântaţi împreună Octavian a recunoscut că a fost…ÎNVINS DE REGINA EGIPTULUI şi a hotărât să-i înmormânteze împreună, cu toate onorurile.