Monumentele naturale de la Hârşova: între turism, filme istorice și legende aproape uitate

Hârșova este, cu siguranță, o destinație cultural-istorică de neratat pentru un weekend de vară reușit, în natură, unde frumusețea și unicitatea peisajelor trimite cu gândul la legende aproape uitate de oamenii locului. Orașul Hârșova, situat în partea de nord-vest a judeţului Constanţa, pe locul străvechiului castru roman Carsium, scăldat de apele Dunării, ascunde pentru turistul obișnuit numeroase surprize, precum sunt și monumentele naturale, peisagistice şi istorice.

Responsabilul Muzeului Carsium, dr. Constantin Nicolae, cel care se ocupă și de primirea în zonă a oaspeților atrași de cultură, arheologie și natură, spune că toate aceste minunății ale Hârșovei nu pot fi descoperite într-o singură zi. Cei atrași mai mult de natură vor găsi, la Hârșova, o rezervaţie naturală şi peisagistică cunoscută sub numele de canaralele din portul Hârşova, adică două formaţiuni calcaroase mari, abrupte spre Dunăre, pe care se dezvoltă cea mai mare parte din oraşul vechi. Ele fac parte din calcarele jurasice care apar la zi numai în această parte a judeţului.

Filmele istorice „Dacii” și „Mircea”, filmate la Hârșova „Pe malul Dunării, spre vest, în aval, întâlnim forme de eroziune a calcarului impregnat puternic cu oxid de fier care dă peisajului culoarea roşie-sângerie. Este o imagine de o frumuseţe inegalabilă! Rătăcind printre bulgării uriaşi de rocă desprinsă şi căzută de pe versanţi, prin pădurea de pini care acoperă dealul din partea de vest a oraşului, nici nu bănuiești că te afli... la Hârşova. Peisajul are o unicitate a lui. Apropo! Dacă veți vizita zona asta, obligatoriu trebuie să ştiţi, dinainte, că aici s-au făcut multe din filmele noastre istorice: spre exemplu „Dacii” (n.r. film istoric româno-francez, regizat în 1967, de Sergiu Nicolaescu) sau „Mircea cel Mare” (n.r. film realizat în 1989, de Sergiu Nicolaescu)”.

Sunt multe locuri de legendă, la Hârșova, povești care se pierd în negura timpului. Spre exemplu, pe malul Dunării, drumeții vor întâlni un bloc uriaş de calcar, numit de localnici „Piatra cu capac”. Aici s-a săvârşit ritualui „trimiterii” solilor la Zamolxis din filmul „Dacii”.

„Piatra cu capac” ar fi fost masa împăratului Traian, în iarna anului 102 p. Chr. O veche legendă a locului spune că „Piatra cu capac” a fost „masa” împăratului Traian, când a venit cu armatele împotriva legiunilor romane în iarna anului 102 p. Chr. „Un sâmbure de adevăr poate fi, din moment ce la Hârşova s-a descoperit, în condiţii necunoscute, acum mai bine de o sută de ani, bustul unui general roman care l-a însoţit pe împărat în campaniile dacice. Este vorba despre Licinius Sura. Poate că armatele romane au trecut în Dobrogea chiar pe aici, deoarece este singurul loc în care braţele Dunării se unesc formând un „vad” de trecere de pe un mal pe altul”, ne mai dezvăluie dr. Constantin Nicolae.

Amoniți jurasici, într-o veche carieră, abandonată Turistul pasionat de arheologie și dornic să plece acasă cu un „suvenir” prețios trebuie să știe că la Hârșova este o carieră veche, abandonată, în pereţii căreia se mai găsesc încă amoniți jurasici, forme de viaţă dispărute de zeci de milioane de ani... În amonte de oraş, o colină cu înâlţimea de peste 80 de metri, Dealul Celea Mare, este o altă arie protejată din zonă. Aici se întâlnesc rămăşiţe din fosta pădure care acoperea podișul Dobrogei Centrale în vechime, precum și animale protejate: broasca ţestoasă dobrogeană, guşterul dobrogean.

Plimbarea se poate încheia cu o plimbare cu barca pe Dunăre sau chiar cu un... pescuit, dacă aveți permisele vizate la zi și cu siguranţă că vă veţi mai întoarce.