Misterul energiilor secrete din Masivul Bucegi

Masivul Bucegi din extremitatea estică a Carpaților Meridionali, în forma sa ciudată, de potcoavă, din centrul căreia izvorăște râul Ialomița, este o sursă nesecată de povești, în care legenda și realitatea devin o chestiune de alegere pur personală. Fenomenele mai puțin obișnuite care se petrec aici, după spusele unor locuitori din pitoreasca stațiune montană Bușteni, cât și relatările drumeților atrași de sălbăticia și frumusețea Munților Bucegi, trec de sfera explicabilului și se apropie vertiginios de cea a... paranormalului. Dacă scepticii ar lua în derâdere fenomenele stranii care se întâmplă aici, pentru ceilalți, semețul masiv Bucegi înseamnă o enigmă greu de descifrat.

De ce? Există specialiști care îmbrățișează teoria conform căreia pe enigmaticele meleaguri dintre cer și pământ se desfășoară activități stranii, Bucegii fiind considerați un spațiu încărcat cu o puternică energie și o poartă de trecere către... altceva. Spre exemplu, geologul Traian Trufin, citat de site-ul the carpathinasmysteries.wordpress.com, susţine că a fost martor al unei activităţi stranii pe acele meleaguri. Acesta este de părere că în Carpații Meridionali există cel mai înalt câmp energetic din România și exemplifică cu suita deja arhi-povestitelor și, desigur, controversatelor evenimente petrecute în urmă cu mai bine de două decenii, în 1993, când timp de două săptămâni, locuitorii din Bușteni, de vârste diferite, s-ar fi confruntat cu stări ciudate de insomnie. Mai mult, unii dintre ei ar fi avut accese de euforie inexplicabilă în timpul nopții. Pe de altă parte, la fel de inexplicabilă rămâne și seria cutremurelor din zonă, care au durat trei ani și despre care s-a spus că au fost mișcări ale pământului artificiale în urma unor detonări subterane, deși la acea vreme nu s-au făcut săpături în zonă. Dealtfel, specialiştii de la staţia seismică de la Cheia nu au putut să explice fenomenele stranii.

La fel de ciudat, în cele două săptămâni stranii de la poalele Bucegilor, s-ar fi observat că locuitorii ar fi fost încărcaţi cu energie în mod neînţeles și nu puteau atinge obiectele fără a fi curentaţi. Tot atunci, luminile de la un muzeu s-au tot aprins și s-au stins la întâmplare. Cei care preferă ca explicație teoria paranormalului vorbesc despre existenţa unor tuneluri subterane din munţi, unde există o energie la fel de puternică precum cea de la complexul piramidelor din Egipt, ba chiar se fac speculaţii hilare că tunelurile subterane ar ajunge până la complexul de la Gizeh. Nu puține voci adepte ale aceleiași teorii consideră că Sfinxul ar fi protectorul pământului românesc. Dacă unii spun că Munţii Carpaţi au aspectul unui şarpe care vrea să-şi înghită coada, cosmonautul Dumitru Prunariu a remarcat faptul că, din spaţiu, Carpaţii seamănă cu o mamă care îşi ţine pruncul în braţe. Comparaţia ar putea avea și o conotație religioasă, punând România sub protecție a divină, a Maicii Domnului.

Legendarul loc cu efecte terapeutice excepționale Și teoriile nu se opresc aici. Locuitorii zonei, cât și turiștii - români sau străini - au auzit, cu siguranță, de posibila existenţă a unui depozit dacic, un tunel necunoscut, în zona Caraiman - Omu, unde s-ar crea un flux de reîncărcare energetică. Ba mai mult, unii dintre ei vin aici periodic, pentru a se reîncărca cu energie. Se mai spune că pe creasta Omu - Găvane - Doamnele există o zonă energetică deosebită, de natură necunoscută, iar acolo unde s-a montat crucea pe Caraiman, constructorii ar fi găsit o platformă făcută ca o pistă de aterizare, creată, poate, de... extratereştri. Aceeași teorie conform căreia în Bucegi ar exista o zonă de un kilometru pătrat în care organismul nu obosește, iar funcțiile fizico-chimice se revigorează brusc, aduce în discuție un subiect incitant și, desigur, controversat: acela că România ar fi acea „Gură de Rai”, legendarul loc dintre cer și pământ, cu efecte terapeutice excepționale asupra organismului uman.

Legendele despre Bucegi sunt departe de a fi epuizate... Indiferent de ceea ce vor alege să creadă cititorii, aceste povestiri și legende merită să fie cunoscute și, de ce nu, repovestite sau poate chiar explicate vreodată, dacă nu științific, măcar prin prisma experiențelor trăite și de alți curioși. Și oricare ar fi adevărul, semeții Bucegi care se arată dintre nori ca o cetate ce așteaptă să fie explorată vor fi mereu o provocare pentru temerarii drumeți, cât și pentru locuitorii zonei, o perpetuă încântare și o oază de liniște, relaxare și mister.