„În spatele unei depresii, există o dependență relațională, tocmai datorită nevoii de iubire nesatisfăcută, de cele mai multe ori, din copilărie”

Depresia este una dintre cele mai răspândite boli ale mileniului trei, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 350 de milioane de oameni de toate vârstele sunt afectați, iar 15% dintre noi suferim de depresie la un anumit moment, pe parcursul vieții. Conform unui comunicat de presă transmis de Plus Communication, depresia a fost declarată a treia cauză de dizabilitate la nivel global în 2014, iar până în 2020, specialiștii consideră că va deveni principala cauză.

Poate duce la suicid  Potrivit psihologilor, un procent însemnat dintre cei un million de sinucigași suferă de depresie. Totodată, specialiștii spun că boala se manifestă la nivelul corpului, a stării de spirit și la nivel de gânduri și nu reprezintă doar o tristețe de moment prin care fiecare trecem.

Depresia îmbracă diferite forme „Nu este doar o tristețe de moment, ea poate lua forme de la cele mascate, ușoare, cu perturbări afective de sezon, până la tulburări bipolare sau maniaco-depresive, culminând cu suicidul. Ea se produce la nivel de creier, prin funcționarea anormală a componentelor creierului, care modulează starea de spirit, comportamentul și gândurile”, a  declarat psihologul - psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Cum apare depresia și cum se manifestă ea? Psihologul Maria Verdi afirmă că la fiecare gând, emoție, chimia creierului secretă neurotransmițătorul corespondent, iar în cazul depresiei, dopamina și serotonina sunt deficitare.

Depresivul trăieşte sentimente intense de tristeţe, abandon şi singurătate „Depresivul se simte fără forță, în nesiguranță, este neliniștit, are mișcări lente sau agitate, faciesul este plângăcios, îngrijorat, mimică rigidă, riduri de expresie pronunțate. Depresivul trăiește sentimente de neputință, tristețe, descurajare, abandon, singurătate, culpabilitate. Uneori nu mai are niciun sentiment, este gol. Este sensibil la variațiile meteo, are apăsări de cap, dureri de stomac, tulburări digestive. Gândurile care apar în depresie sunt negative referitoare la aspectul fizic, la viitor. Își urăște chipul, se simte fără valoare, îi este teamă de sărăcie, trăiește insuficiența, se simte păcătos. Are teamă de eșec, se sustrage de la responsabilități și evită noul, viața reală”, a adăugat psihologul Verdi.

Ce declanşează depresia?Un alt aspect foarte puțin cunoscut de public larg, pe care-l sublinază psihologul, este că depresia poate fi transferată genetic sau dobândită, iar cauzele depresiei sunt foarte variate.

Apare frecvent la femei, dar nu ocoleşte nici bărbaţii „ În spatele unei depresii se pot ascunde multe suferințe, traume, insecurități. Viața trăită în nesiguranță induce stări depresive. Șomajul pe termen lung, lipsa de ocupație, lipsa unei relații de cuplu armonioase, violențele, abuzurile, pierderea unui părinte în copilărie, evenimentele stresante ce depășesc șase luni, apartenența la grupurile marginale, bolile grave, șocurile emoționale, catastrofele, pericolele, sunt factori declanșatori ai depresiei. Apare mai frecvent la femei, dar este activă și la bărbați. Bolile tiroidei, prin creșterea cortizolului, folosirea unor medicamente (antihipertensive, hormonale, contraceptive, energizante, antiinflamatoare, neuroleptice, citostatice etc), produc depresia”, explică psihoterapeutul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Un fenomen îngrijorător „ Spre exemplu, rata bolilor psihice a crescut cu peste 400%, în ultimii 30 de ani doar la noi în țară, rata sinuciderilor a crescut cu 450%, peste trei milioane de români sunt dependenți de alcool, numărul dependenților de droguri și jocuri de noroc crește alarmant, violurile, crimele sunt fenomene la fel de actuale. Tot acest tablou reprezintă un adevărat focar de nefericire umană ce ascunde în culise o mare criză existențială prezentă în toate categoriile sociale, la toate categoriile de vârstă”, mărturiseşte psihologul. Paradoxal, în vremurile în care există din ce în ce mai multe posibilități de comunicare, reţele sociale cu ajutorul cărora ne facem mii de prieteni, chiar în aceste vremuri, în viața reală, oamenii se simt din ce în ce mai singuri, construiesc relații armonioase din ce în ce mai greu, devin din ce în ce mai suspicioși, iar timpul alocat propriei ființe, familiei, prietenilor, relaxării este din ce în ce mai redus, explică psihologul Verdi.

Cum poate preveni psihologul această afecțiune? Din punct de vedere al psihoterapiei, depresia este rezultatul unui scenariu de viață fără iubire, este de părere psihologul, iar clientul prezintă injoncțiunile de tipul „eu nu sunt OK”. Mai mult decât atât, psihoterapeutul Verdi spune că acesta suferă mult și agresivitatea blocată este orientată către sine. Pierzând obiectul iubirii, el devine masochist, își face rău alegând să sufere.  Este pasiv şi îmbracă haina victimizării. Conform specialistului, acesta se simte trist, disperat, singur, fricos, toate aceste stări fiind rodul unei nevoi relaţionale nesatisfăcute precum nevoia de securitate, de reciprocitate, de acceptare, de autodefinire, de impact, de exprimare şi de iubire.  Persoanele depresive sunt prinse în trecut şi se manifestă asemenea unor copii blocaţi, prea supuşi sau ca nişte părinţi critici exacerbaţi, afirmă specialistul.

Psihoterapia vindecă traumele generatoare de insecuritate „Prin psihoterapie, noi dorim să îi invățăm să experimenteze independența. În spatele unei depresii, există o dependență relațională, tocmai datorită nevoii de iubire nesatisfăcută, de cele mai multe ori, din copilărie. Terapia este adaptată fiecărui client. Fiecare este unic și durata depinde de ritmul clientului. În urma terapiei, clientul învață să se iubească, să fie sincer cu nevoile sale și blând cu el însăși, învață să comunice fără măști, interacționează social mult mai ușor, învață să-și gestioneze emoțiile, să ia decizii, să găsească soluții, își descoperă abilitățile, devine creativ, descoperă că viața este minunată și ea poate fi trăită fără depresie”, conchide psihologul psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.