Homeopatia, pe înţelesul tuturor

Samuel Hahnemann, fondatorul homeopatiei, susţinea că boala poate fi învinsă şi prin recurgerea la „similitudini”( homeopatia), la contrarii (antipathie) sau la alte mijloace derivate precum alopatia. Textul prin care a fost fondată homeopatia, „Studiu asupra unui nou principiu de cunoaştere a virtuţilor curative ale substanţelor medicale”, datează din anul 1796.

Homeopatia se ocupă cu tratarea bolilor prin simularea capacităţii de vindecare a organismului (prevenirea apariţiei afecţiunilor la cei predispuşi prin substanţe medicamentoase diluate), abordează omul ca întreg, încercând să ofere soluţii ţinând cont de evoluţia acestuia. Potrivit homeopaţilor, vindecarea este rapidă, blândă şi definitivă (se urmăreşte anihilarea bolii în toată extinderea sa). La debuturile ei, homeopatia nu a fost o metodă terapeutică, ci una farmacologică, destinată cunoaşterii medicamentelor şi modalităţilor de prescriere.

A apărut în anul primei vaccinări Anul în care a fost descoperită homeopatia corespunde cu anul primei vaccinări.

Legea similitudinii, cel mai bun ghid pentru reprezentarea potenţialului medicamentelor homeopatice Principiul similitudinii a fost scos în evidenţă de Hipocrat, iar această lege a fost analizată şi utilizată de Hahnemann. Ghidul medicamentelor homeopatice exprimă similitudinea dintre puterea toxică a unei substanţe şi puterea ei terapeutică. Noţiunea de asemănare sau de analogie se află şi la baza logicii vaccinale. Conform lui Hahnemann, pentru a provoca organismul să fabrice anticorpi, dar şi pentru a-l proteja împotriva bolii, se utilizează un „antigen”. Acest antigen stimulează organismul să secrete o substanţă de protecţie, specifică.

Nivelurile diluaţiilor depind de cultură, tradiţie, şcoală În Franţa, sunt utilizate în mod curent diluaţiile cuprinse între cea a tincturii-mamă şi cea de-a 30-a ei centezimală. Germania, ţara în care homeopatia este foarte bine implementată, preferă diluaţiile foarte joase, aproape de ponderabilitate. Încă de la debutul homeopatiei, medicii au încercat să exploareze nivelurile de diluaţie tot mai inaltă, însă cu trecerea timpului, s-au îndreptat către „infinitul micimii”.

Ce sunt remediile homeopate? Remediile homeopate se prepară pornind de la substanţe naturale (majoritatea plante, dar şi minerale sau produse de origine animală).Prin diluare şi dinamizare progresivă într-o soluţie alcoolică se obţin diferite potenţe ale unui remediu. Procesul se numeşte potenţare sau dinamizare şi face ca substanţele crude de la care s-a pornit să dobândească proprietăţi terapeutice noi. Aşadar, remediile sunt mai eficiente decât, de exemplu, ceaiurile preparate din aceleaşi plante.

Ce boli putem trata cu ajutorul homeopatiei? Potrivit homeopaţilor, orice afecţiune, acută sau cronică poate fi tratată. Aceste remedii pot fi folosite chiar şi în situaţiile în care administrarea medicamentelor trebuie evitată: sarcină, alăptare, alergii la medicamente. Homeopatia poate fi utilizată de toate categoriile de vârstă, de la sugari până la vârstnici. Vindecarea depinde de vitalitate, vârstă, stil de viaţă, alimentaţie şi durata bolii.

Există o singură medicină Contrar părerii scepticilor, homeopatia nu este o „altă medicină”. Avem o singură medicină care îi permite medicului să abordeze o plajă largă de acţiune şi responsabilitate. Homeopatia prescrisă de medici corespunde unor medicamente codificate prin reglementări internaţionale.

Ştiaţi că… homeopatia reprezintă, astăzi, peste 150.000 de medici practicanţi şi peste 450 de milioane de persoane care apelează la aceasta pe plan mondial - dintre care, în Franţa, o treime din populaţie. Franţa este lider ştiinţific, medical, economic şi normativ în domeniu.