Hipnoza, metoda de a ne regăsi amintirile pierdute

Cuvântul hipnotism a apărut în anul 1841, în Anglia, inventat de scoţianul James Braid, pornind de la cuvântul grecesc hypnos, care înseamnă „somn”. Conceptul de hipnoză a apărut de abia în anul 1862, plecând de la aceeaşi origine greacă, ceea ce a fost o eroare fundamentală căci hipnoza nu este o formă de somn, ci o stare modificată a conştiinţei.

Hipnoza şi medicina Potrivit cercetătorilor, hipnoza, una dintre cele mai vechi metode medicale, este considerată medicina viitorului sau cel puţin „partenera” oricărei terapeutici de vârf. Încă de foarte timpuriu, medicii au apelat la hipnoză, folosind-o ca pe un instrument terapeutic, deoarece constataseră că ea permitea înlăturarea durerii şi deconectarea bolnavilor.

În trecut, hipnoza era folosită ca anestezic Primele intervenţii medicale au folosit hipnoza ca anestezic. În anul 1830, doctorul Dulet extrage un dinte sub hipnoză. În 1845, în spitalul Cherbourg, doctorul Loysel amputează  un picior cangrenat unui pacient aflat sub hipnoză. În India, în anul 1847, doctorul James Esdaile efectuează peste două mii de intervenţii medicale  sub hipnoză, asupra docherilor din portul Calcutta. Prima naştere sub hipnoză a fost opera doctorului Liebeault, în anul 1889. Astfel, medicii au folosit hipnoza  ca anestezic, pentru a nu mai apela la produse chimice precum protoxidul de azot şi eterul.

Experiențe spectaculoase în... trecut Pacienţii a căror stare de conştiinţă era modificată prin hipnoză puteau regăsi amintiri uitate şi, într-un fel, să se cufunde în trecutul lor. Francezul Albert de Rochas, autorul cărţii „Stările profunde de hipnoză”, descria experienţe spectaculoase: nişte subiecţi se întorseseră  până la prima lor copilărie şi chiar… mai înapoi! Chiar dacă nu există nicio confirmare ştiinţifică, relatările  despre experienţele anterioare naşterii lor nu sunt de ignorat.  De la aceste observaţii până la teoria reîncarnării nu este decât un singur pas.

Publicitatea se foloseşte de hipnoză? Publicitatea şi, cu atât mai mult temei, propaganda, este o formă sau începutul unui act hipnotic. Despre publicitatea invizibilă s-a vorbit foarte mult în anii ‘60, prin mijlocirea căreia s-a căutat să se influenţeze decizia consumatorului, fără ca el să-şi dea seama.  Aceasta conţinea, de exemplu, în filme publicitare, imagini care nu sunt percepute conştient de către ochi, la proiectare, dar sunt înregistrate de… subconştient. Astfel, se intercalau, în desfăşurarea filmului cu viteză normală, trei imagini invizibile, purtătoare ale unui mesaj: „Fumaţi țigara X!”, „Votaţi pentru preşedintele Y”. Consumatorul primea sugestia întocmai ca în starea de hipnoză. Această formă de publicitate clandestină a fost numită „publicitate subliminală”. Ea a fost, ulterior, interzisă, dar se mai practică şi... astăzi!