Hărțuirea morală la locul de muncă

Tendinţele actuale Trăim vremuri în care tot mai multe companii încep să adopte un sistem de muncă în care angajatul să se simtă în largul lui, confortabil şi motivat, astfel încât, în activitatea desfăşurată în cadrul job-ului pe care îl are, să îşi atingă maximum de creativitate şi randament.

În plus, orice companie îşi doreşte angajaţi pe termen cât mai lung, pentru a evita pierderile care au fost calculate ca fiind reale la plecarea unui om care a trecut de perioada de probă şi pregătire. De aceea se caută soluţii pentru fidelizarea angajaţilor. Omul în sine, motivat şi mulţumit în activitatea desfăşurată, este adevărata resursă a angajatorului.

În Japonia s-a mers până acolo încât angajaţilor li s-a permis să îşi aducă animalele de companie la locul de muncă. Nu mai pomenim de spaţiile de recreere existente în companii cunoscute ca Google. Sau activităţi organizate de angajator pentru a dezvolta creativitatea şi a închega cât mai bine o echipă.

 În ciuda acestei tendinţe, există la locul de muncă şi un fenomen numit hărţuire morală a angajatului.

 Cum îl recunoaştem? Hărţuirea morală este un fenomen des întâlnit în ziua de astăzi la locul de muncă, el fiind prezent chiar şi în marile companii, unde departamentul de Resurse Umane este unul bine pregătit şi informat şi are metode de prevenire şi combatere a acestuia. Din păcate, angajatul hărţuit nu conştientizează întotdeauna ceea ce i se întâmplă, el fiind supus în mod continuu la atacuri subtile, menite să îl destabilizeze, să îl facă să se simtă penibil, pe alocuri vinovat şi, în rare cazuri, cel hărţuit solicită sprijin din exterior.

Hărţuirea sexuală sau cea fizică, ușor de depistat Hărţuirea sexuală sau cea fizică sunt uşor de depistat, ele fiind evidente. Dar hărţuirea morală este acel gen de hărţuire subtilă, parşivă, mai dificil de depistat.

Ea poate părea o simplă dispută între colegi, dar psihologic şi emoţional, blochează victima, care nu înţelege ce i se întâmplă şi doar simte că ceva nu este în regulă. De obicei, acest atac este însoţit de agresivitate verbală din partea hărţuitorului, care poate fi un coleg de serviciu sau şeful. Victima nu va fi lăsată să riposteze, fiind bombardată cu reproşuri care nu au legătură cu calitatea muncii, ele fiind atacuri personale, condiţionate de ceva evident ce nu poate fi negat.

De exemplu, existenţa unor plante în birou poate duce usor la un atac de genul: „În loc să îţi termini treaba, tu ai grijă de flori”. Sau, dacă angajatul obișnuieşte să asculte o muzică adecvată, în surdină sau în căşti, poate auzi ceva de genul: „Cum să lucrezi bine, când tu asculţi muzică?!”.

Atacul nu va fi unul constructiv şi, prin el nu se doreşte căutarea unei soluţii, ci ridiculizarea angajatului.

Ce putem face? Dacă simţiţi că sunteţi victima unui astfel de atac în raport cu un coleg sau cu şeful, fiţi pe fază, pentru că el se va repeta şi e bine să puteţi strânge probe pentru a-l mediatiza şi raporta fie departamentului de resurse umane, fie altor autorităţi în domeniu, cum ar fi Inspecţia Muncii, sau chiar instanțelor de judecată. Probele pot fi mail-uri primite, înregistrări de preferat video (în care să se poată recunoaşte chipul hărţuitorului), martori din exterior.

Informaţi-vă în legătură cu acest subiect. Chiar dacă acest aspect nu este foarte bine legiferat în acest moment, există câteva articole în Codul Muncii în care se vorbeşte despre faptul că salariatul are dreptul la demnitate în muncă. Se mai vorbeşte despre securitatea şi sănătatea în muncă, care poate fi intrepretată şi ca sănătate morală şi emoţională.

 Nu sunteţi singur, sunt şi alţii care au trecut şi trec prin ce treceţi dumneavoastră! Conştientizaţi că ceea ce trăiţi este o posibilă o hărţuire morală şi ea se poate preveni şi combate!