GABRIEL DARABAN, CANDIDAT PE LISTELE ALDE LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE: „ALDE ARE CEA MAI BUNĂ GARNITURĂ DE POLITICIENI CU EXPERIENȚĂ LA NIVEL DE UNIUNE EUROPEANĂ”

Liderul Organizației Municipale ALDE Constanța, Gabriel Daraban, candidează pe listele de la alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai 2019, pe poziția 17. În vârstă de 45 de ani și de profesie inginer, Gabriel Daraban este director comercial la Oil Terminal SA. Președintele Organizației Municipale ALDE este căsătorit și are doi copii. Totodată, Gabriel Daraban va intra, anul viitor, în cursa pentru funcția de primar al municipiului Constanța, candidatura acestuia la alegerile locale din 2020 fiind anunțată, recent, de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

Gabriel Daraban a acordat publicației online 101stiri.ro un amplu interviu în care a răspuns franc întrebărilor ce au punctat unele dintre cele mai fierbinți subiecte ale momentului, de la atmosfera în ALDE Constanța, înaintea apropiatelor alegeri europarlamentare până la “cazul Mazăre”, exodul românilor în străinătate, marile probleme ale Constanței și candidatura de anul viitor pentru fotoliul de primar.  

Reporter (R.): Domnule Gabriel Daraban, sunteți propunerea ALDE Constanța la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, dar și viitor candidat pentru funcția de primar al municipiului Constanța. Cum vedeți dvs. rezolvarea problemei exodului constănțenilor/ românilor în străinătate, care părăsesc țara masiv, în ultimii ani.  Cum pot fi aduși înapoi cei care au plecat deja și cum pot fi determinați ceilalți să nu plece?  Și să nu ne referim neapărat la medici.

Gabriel Daraban (G.D.): Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, în Constanța, este din vina unei administrații locale indiferente la nevoile societății, interesată strict de numărul de voturi și de proiectele lipsite de esență, de foarte multe ori, pentru acest oraș. Se observă clar un exod în ceea ce privește tinerii. Constanța, din punct de vedere demografic, este unul dintre puținele orașe mari ale țării care, în momentul de față, are populația mai mică decât în 1989. Acest lucru nu este strict legat de faptul că periferiile orașului s-au dezvoltat sau comune gen Valu lui Traian ori orașe precum Ovidiu au crescut, iar nivelul de trai e ridicat și constănțenii și-au permis să-și părăsească orașul. Este vorba de faptul că noi nu mai avem, în momentul de față, noi locuri de muncă care să genereze o schimbare în oraș. Domeniile de activitate sunt într-o sferă a unor salarii foarte mici care nu justifică creșterile, pentru că aici vorbim despre profitabilitatea companiilor. Altă problemă majoră o constituie faptul că nu există niciun concern în domeniul logistic, având în vedere că avem portul chiar aici. Deci nu există un parc logistic, companii logistice care să fie atașate de activitatea portuară, au preferat să facă în alte zone. Toate aceste lucruri au fost generate de administrația publică locală din ultimii 20 de ani, care se continuă și în momentul de față. Aici trebuie luate clar măsuri și trebuie gândită o strategie privind atragerea de investitori în zonă. O altă problemă pe care eu o consider vitală este această lipsă de încredere pe care o dau cei care controlează destinele Constanței față de tinerii constănțeni. Totuși, Universitatea “Ovidius” a început să crească din punct de vedere al calității și se văd rezultatele, însă dacă tinerii nu au unde să se angajeze în Constanța, ei părăsesc zona, căutându-și alte poziții mai bine plătite.

R.: Pentru că tot ați adus vorba despre salarii, la Constanța, spre exemplu, tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă - și nu doar ei - nu își pot găsi un job în mediul privat decât pe salariul minim, în general. Este așa, ca o coaliție a patronilor, care oferă invariabil acest salariu minim în contractul de muncă (iar “în mână”, cum se spune, se mai dă o completare, mereu pe lângă lege...), indiferent de pregătirea profesională, de studii, de faptul că aplicanții au absolvit o facultate, un master, poate și doctoratul. În calitate de candidat ca eurodeputat, cum ați putea rezolva această situație frustrantă și îngrijorătoare pentru angajații din mediul privat care asistă, pe de altă parte, la prosperitatea continuă a nou-formatei aristocrații bugetare, răsplătită în ultimii ani cu majorări salariale continue, cu vouchere de vacanță, minivacanțe etc., beneficii la care cei care lucrează la patron nici nu pot să viseze. Nu s-a creat, totuși, o discriminare și o discrepanță prea mare între stat și privat?

G.D.: Da, există acest grad de nemulțumire și plafonare a cetățeanului constănțean în baza atitudinii administrației locale. E un lucru real și o diferență mare între un oraș vibrant și un oraș obosit, un oraș care nu mai are imaginație. Orașul vibrant se dezvoltă, apar proiecte și fonduri europene, unul peste altul se rostogolesc, pentru că simt gustul, plăcerea de a veni cu noi investiții, conștientizează faptul că banii europeni sunt utili pentru suplimentarea bugetului administrației publice locale. Numai în Constanța nu se întâmplă așa ceva. Lipsa aceasta de interes, de a veni cu proiecte noi, de a susține dezvoltări noi, de a atrage fonduri europene generează această stare de letargie a cetățeanului. Din punct de vedere al salariilor, pot spune că și eu sunt din domeniul privat, administrez și eu companii private și constat de la zi la zi că marja mea de profitabilitate în domeniile domestice este foarte mică, astfel că ajungem să oferim niște salarii destul de mici angajaților, ceea ce nici mie nu-mi convine. Totuși, trebuie să ne gândim și câți dintre noi avem studiile superioare făcute la timpul nostru, făcute corect, pentru că și aici este un mare paradox cu care România se confruntă: în Occident nu sunt atâția absolvenți pe metru pătrat ca în România și în alte țări din Balcani. Practic, mentalitatea noastră ne-a dus spre închiderea școlilor profesionale. Trebuie și o strategie la nivel național.

R. Dar în opinia dvs., ce strategie ar trebui aplicată ca patronii să aibă posibilitatea să crească salariile, mai ales în contextul în care se plâng din cauza lipsei forței de muncă?

G.D. Patronii își vor crește salariile în momentul în care și profitul lor va fi mai mare. Dacă afacerile în orașul și județul Constanța nu au o marjă de profitabilitate ca să le permită să ofere oamenilor niște creșteri salariale... E productivitatea muncii. Tu degeaba vii la serviciu, dacă tu nu produci. De unde să-ți dea omul ăla salariul?! Sunt exemple în domeniul portuar unde constați că, încet-încet, scade productivitatea muncii la om, care nu mai e obișnuit să muncească așa cum muncea înainte.  Ne-am obișnuit cu un anumit standard, uitați-vă la cei tineri, că și eu când am plecat în viață, am avut un salariu minim și am evoluat. Ei, în momentul de față, nici nu mai vor să se ducă la salariul minim, să înceapă de la zero. Pe de altă parte, nu sunt de acord nici cu creșterea salariilor bugetarilor, a unor oameni cărora, practic, nici nu le poți calcula productivitatea și aceasta este în detrimentul mediului privat. Aceste lucruri trebuie reglementate. În același timp, trebuie avut în vedere faptul că trebuie să ne aliniem la niște standarde europene privind salariile. Ați văzut și creșterile salariului minim. Gândiți-vă că în domeniul construcțiilor, această creștere, tocmai în scopul de a-i convinge și pe privați să crească salariile, a fost o lovitură de ciocan pentru companiile din domeniul construcțiilor. Să plătești taxe pentru un salariu de 3000 lei nu e chiar atât de simplu pentru privat, dar el e obligat să o facă. Dar nu vă închipuiți că privatul nu vrea nu să plătească angajatul cu un salariu bun. Eu zic că statul, totuși, a oferit niște facilități companiilor, în sensul că gradul de impozitare este unul dintre cele mai mici la nivel european. Să ai 16% taxele la o companie și 5% dividendele este mai mult decât perfect la momentul de față pentru economia națională și acest lucru puteți să o vedeți și prin creșterea economiei naționale.

R.: De ce v-ar vota constănțenii la alegerile europarlamentare? G.D.: Dintre toate partidele, ALDE a venit cu un proiect extrem de important pentru România, dar mai ales pentru Constanța. Acest proiect este viabil și poate fi implementat imediat după alegerile din 26 mai, când se va reconstrui nou Parlament. Vorbim, în primul rând, de “Dunărea navigabilă în tot timpul anului”, este un proiect pe care ALDE îl promovează și pe care eu, practic, l-am avut proiect de susținere pentru candidatura la europarlamentare. Se pare că a fost luat din setul de proiecte al candidaților, un proiect pe care Norica Nicolai l-a revitalizat și a făcut și o primă ședință a Comisiei Dunării, la Sulina, în 2018. “Dunărea navigabilă în tot timpul anului” înseamnă o investiție majoră în infrastructura fluvială, de 15 miliarde euro disponibile a fi investite în acest proiect. Este fondul de coeziune, care este extrem de important și va fi aprobat astfel încât țările din zona de Est a Europei să facă pasul spre apropierea de Vest, ca și infrastructură. Sunt miliarde de tone de marfă, care vor fi și pot fi suplimentate traficului în Portul Constanța, ceea ce implică și creșterea serviciilor logistice în zonă. Acest proiect va atrage, cu siguranță, investiții în Portul Constanța, și pe parte de flotă fluvială, unde România stă foarte prost și există premise, prin companiile existente acum în port, de a construi o nouă flotă fluvială pentru România, fie și privată.

R.: Ce planuri aveți pentru remedierea principalelor probleme cu care se confruntă Constanța, la nivel de municipiu și județ, de la locurile de joacă promise de actuala administrație, până la lipsa locurilor de parcare și situația Cazinoului? 

G.D.: Suntem toți specialiști în a critica, dar până una alta, suntem cetățeni ai orașului. Dacă eu aș fi avut niște servicii civilizate, dacă mi s-ar fi oferit să trăiesc într-un oraș în niște condiții civilizate, să mă bucur de viața în orașul respectiv, să știți că nu intram în politică. Eu n-am nevoie să mă pun la dispoziția populației pentru un nou proiect și într-o situație destul de tragică a orașului. Sunt 20 de ani de administrație publică locală controlată de un grup. La momentul de față, vorbim de o persoană care a stat cu ștampila și cu semnătura opt ani înainte ca viceprimar și nu este normal să facă afirmații că nu cunoaște de s-a întâmplat, mă refer la actualul primar al Constanței, Decebal Făgădău. Cel de dinainte, Radu Mazăre, lipsea 200 de zile pe an și restul se dădea cu kite-ul. Ce e în spatele acestor 20 de ani, să intri într-o primărie controlată de ei atâția ani și cu problemele existente... Nu s-a făcut niciun audit după preluarea mandatului noului primar. Ai fost viceprimar, ai fost părtaș la tot ce s-a întâmplat în trecut. Constanța a fost împărțită, în momentul de față, în bucăți. Niciun serviciu nu funcționează, în prezent, fără să critic, asta e realitatea. Serviciul de transport e dezamăgitor, chiar dacă s-au achiziționat autobuze. Avem în continuare maxi-taxiuri mulate pe traseul CT Bus ( RATC). Smart city... Ce putem face? Constanța nu are un sistem de monitorizare video. Suntem printre puținele orașe din țară, și la Slatina există monitorizare video. În cazul unei tâlhării, ca să verifice cine a fost implicat în incident, poliția se duce la un proprietar privat, care are o cameră video montată pentru propriul lui uz.

Referitor la locurile de joacă, și eu sunt părinte, și în fiecare weekend, cea mai bună opțiune în perioada rece este să duc copilul în mall. Este singurul loc unde se simte și copilul relaxat. Nu mi se pare normal așa ceva. De doi ani, nu ești tu în stare să faci 80 de locuri de joacă pe care le puteai face și într-un an. Nu vorbim despre un loc de joacă mega-party pentru copii, sunt părculețe de 20-30 mp, care trebuie să fie amenajate normal, fără efort prea mare. Îți trebuie doi sau trei ani să le faci?! Au promis acum că o să le facă, dar nu o să le facă!

R.: Ce părere aveți despre schimbările care se petrec în zona peninsulară a Constanței, care devine pietonală, despre sistematizarea circulației și lipsa locurilor de parcare?

G.D.: Părerea mea este că e normal ca zona de peninsulă, zona veche, să fie pietonală. Nu e normal să vină fiecare cu mașina în buza cârciumii. În același timp, în momentul în care te gândești să faci o astfel de sistematizare a circulației, trebuie să ai în vedere și unde parchează oamenii aceia mașinile. Neavând nicio strategie să procuri terenuri pe care le-ai vândut cândva sau le-ai retrocedat, pentru că primăria trebuie să-și facă și un plan și în viitor. Totul e retrocedat, vândut, niciun petec de pământ nu mai e în proprietatea domeniului public local, în zonă.

În ceea ce privește locurile de parcare din Constanța, gândiți-vă că acest oraș este structurat pe un proiect din anii ’60. La nivelul anilor ‘60 – ’70, vorbim de un număr de mașini. Acum avem 200.000 de mașini în Constanța, este sufocant din acest punct de vedere și este aproape imposibil să zici că vine o somitate și rezolvă problema. Dar trebuie gândit un mod  sistematizare astfel: dacă în zona respectivă nu mai am teren, atunci cumpăr de la privat, îmi iau terenul înapoi și mă apuc și construiesc parcări.  Sunt întru totul de acord ca plata parcării să fie în tot orașul. Peste tot în vestul Europei, în lumea civilizată, nu există locuri de parcare gratuite. Asta este... ai mașină, ai două, ai trei mașini, plătești pentru fiecare mașină în parte, dar să ai, totuși, și un sistem de plată civilizat și normal, nu bazaconia care există în momentul de față în Constanța. Deci și mie, care am studii superioare, am o pregătire, îmi este greu, uneori, văzând că sunt alte coduri, să-mi fac plata. De exemplu, eu am posibilitatea să fac plata pe telefon, soția mea nu, pentru că are telefon de birou sau copilul are cartelă. Din acest punct de vedere, trebuie găsite soluții, chiar și cu fonduri europene. Constanța stă nu foarte prost, ci spre... zero, la accesarea de fonduri europene, din cauza impotenței administrației, incapacității de a merge mai departe.  

R.: Despre trista situație a Cazinoului...ce am mai putea spune, după ce s-au scris și s-au spus atâtea, fără niciun rezultat concret?

G.D.: Este o rușine națională ceea ce se întâmplă cu Cazinoul! E o mare tragedie. Primarul unui oraș cum e Constanța ar trebui să stea la ușa miniștrilor să rezolve problema Cazinoului și nu să lase la mâna unui ministru sau a structuri politice să decidă unde să se ducă banii, pentru că nu este normal, din punctul meu de vedere, să dai 30 de milioane de euro să faci un stadion la Târgu Jiu pentru o echipă de fotbal care nici nu mai e în divizia A, în loc să dai banii spre un Cazino cum e cel din Constanța.

R.: Ce părere aveți despre cum se prezintă județul Constanța? Dacă ai treabă spre Grădina sau Cogealac și ai neșansa să te ducă ‘waze’-ul pe rute gen Drumul Cetățenilor Sud-Dobrogene, ai toate șansele să-ți rupi mașina în două, sunt adevărate cratere pe distanță de kilometri întregi. De ce arată așa zona rurală dobrogeană, în anul 2019?

G.D.: Dar nu trebuie să-mi dați acest exemplu... dați exemplul de la Năvodari la Vadu, care este aproape de Constanța, e o zona civilizată, unde turiștii vin regulat, la plaja Corbu și condițiile de trafic sunt dezastruoase.  Nu se vrea a se face nimic. Probabil se dorește ca populația să rămână în sărăcie, altfel nu justific. În continuare trăim și vedem aceleași sate ca acum 20 de ani, nu am evoluat și nu mi se pare normal să fie plâns Nicușor Constantinescu. Adică fraților, haideți să ne implicăm în viața județului, a orașului, haideți să facem ceva să folosim banii cum trebuie, nu pe prostii.

R.. Că tot este un subiect fierbinte, în aceste zile, ce ar trebui să învețe politicienii și cei care conduc/vor conduce destinele administrației locale din ’cazul Mazăre’?

G.D.: Mazăre este un individ special, nu poți să îl compari cu alți politicieni. În primul rând, el nu a fost politician: a venit cu o trupă, a pus mâna pe Constanța și a făcut apoi ce a vrut. Că a intrat într-un partid politic ca să aibă niște voturi într-un Consiliu și să fie mai relaxat este alt altceva... Am văzut cu toții unde a dus orașul Constanța, am auzit ce declarații a dat, cât de grozav a fost el și cât a făcut pentru acest oraș. Concluzia este foarte clară: un primar nu are voie să stea mai mult de două mandate, pentru că devine monstru, mai ales într-o țară cum e România. Sunt zone în țară, orașe mai mici, unde primarii sunt și de 20 de ani, dar probabil că au altă structură umană și aceeași atitudine față de cetățean cum o aveau în prima zi. Dar acest lucru este foarte greu în România, creăm monștri. Și încă ceva care e esențial: importanța a două tururi în alegerile pentru primărie. Nu este normal ca un primar care îți va stabili destinul, ție și copiilor tăi, să fie ales cu 19 – 20% din voturi.

R.: V-ați încumeta să candidați pentru fotoliul de primar al Constanței?

G.D.: Da. Și dacă aș ajunge vreodată în această poziție, aș schimba în bine, cu siguranță, multe!

R.: Cum credeți că vă veți integra sistemului din administrație, pentru că șefii/ liderii se schimbă permanent, nu și vechii angajați, pe care i-ați avea ca subalterni.

G.D.: Schimbând atitudinea și optica. Oamenii care lucrează în primărie au experiență profesională. În momentul de față, ei nu au direcție din partea șefilor lor, ei trăiesc o plafonare ca și întreg sistemul administrativ. În momentul în care aceste lucruri se vor schimba și va veni cineva cu o altă abordare și cu altă atitudine și îi va pune la muncă,  va intra într-o colaborare cu ei și se va sfătui cu ei, va încerca să scoată ce e mai bun din ei, veți vedea că și lucrurile se vor schimba. Nu vin pe ideea că dacă aș ajunge la primărie aș schimba tot, pentru că nu pot, eu trebuie să respect legea, aș avea, într-adevăr, o echipă lângă mine cu care să lucrez, dar normal că voi lucra cu acești oameni. Este esențial. Nu cred că acești oameni sunt deprofesionalizați, nu, sunt neantrenați, neconectați.

R.: Spuneți-ne despre apropierea dvs. de ALDE. Care sunt ideile ALDE în care vă regăsiți cel mai mult?

G.D.: Structura mea este liberală. Am avut apropiați în cadrul ALDE central. De foarte mulți ani, eu am fost curtat și de alte partide politice, dar nu am făcut politică și nu am intrat în politică. Însă odată cu această nemulțumire, cu această scârbă față de ceea ce se întâmplă în oraș, față de cum ne decid soarta unii și alții, cred că și ei, și eu, am găsit momentul prielnic să facem pasul. În primul rând, am mers pe ideea că este un partid tânăr, pe care poți să-l construiești și să creezi ceva. Construcția unui partid sau a unei organizații nu este deloc simplă. Eu nu am experiență politică astfel încât să spun că sunt un guru, că sunt capabil să schimb radical lucrurile, însă pot să vă spun că de la 140 – 170 de membri câți erau anul trecut, în mai, acum am depășit 1000 la nivel de organizație municipală. Cei mai mulți sunt oameni care nu au făcut politică și au venit cu convingerea că putem face ceva împreună. Ei au venit ori alături de mine, ori alături de o gândire nouă, dar toți cu dorința de a schimba ceva în bine pentru Constanța, de a veni cu alternativă.

R.: Ce target electoral aveți la alegerile de duminică, la nivelul județului?

G.D.: Avem un target de 15%. Din punctul meu de vedere, sondajele de opinie pentru europarlamentare nu sunt reprezentative și nu cred nimic până nu văd. Așteptăm și noi cu viu interes să vedem care este gândirea populației, a votanților, spre ce se orientează. Într-adevăr, acest vot nu știu cât de reprezentativ este pentru urbea noastră, dar este un punct de plecare, pentru că și pentru mine candidatura la europarlamentare a venit tocmai în ideea să intru într-o competiție, să intru în contact cu oamenii, să văd ce înseamnă noțiunea de competiție electorală, de campanie electorală. Este un exercițiu care, în viitor, mă poate ajuta.

R.: Care este atmosfera în ALDE Constanța, înainte de alegeri?

G.D.: Este optimistă, realistă și eu cred că vom avea un rezultat bun pe Constanța.

R.: Aveți un mesaj pentru constănțeni, care se pregătesc (sau nu) să iasă la vot?

G.D.: Da! În primul rând, îi invit la vot, să iasă într-un număr cât mai mare, pentru că nereprezentativitatea este cea mai gravă problemă a României și lipsa de implicare. În al doilea rând, îi invit să voteze ALDE pentru că, în momentul de față, ALDE are cea mai bună garnitură de politicieni cu experiență la nivel de UE, Renate Weber și Norica Nicolai, iar noi nu venim cu vedete de televiziune, să prostim poporul, chiar vrem să avem oameni cu experiență în Parlamentul European, care să lupte pentru proiectele României.