Mai toţi bărbaţii funcţionează după acelaşi program. Pare ca şi cum undeva, cândva, cumva, cineva, i-a adunat pe toţi şi le-a băgat în cap şi în suflet ideea sfântă că singura scăpare pentru ei e să stea departe de iubire şi femeie.
Învăţaţi au fost să ridice un zid gros în jurul lor şi să îl păzească cu străşnicie. Să fie dârzi şi să nu abandoneze postul de războinici până la moarte şi nici dincolo de ea. Să nu se supună schimbării care vine odată cu iubirea şi să se răzvrătească în faţa ei. Chiar dacă, uneori, o fac spre suferinţa lor.
Şi ştiu că acest program e implementat de însăşi mama lor, din prima clipă a concepţiei. În mod inconştient şi cu intenţii bune…
Femeia, mamă de băiat şi responsabilitatea care cade pe umerii ei Mă întreb câte femei, mame de băieţi, conştientizează ce responsabilitate au. Dacă ştiu că fericirea omului complet de ele depinde. Căci ele modelează viitorul bărbat. Ele creează tiparul, sădesc seminţele, pun duioşia, toarnă iubirea în venele lor, îi ţin deschişi şi tandri. Doar ele pot face asta…
Iar dacă mama e inconştientă de rolul divin pe care l-a primit odată cu micul sâmbure din pântece… perpetuează nefericirea ei către restul femeilor care, la rândul lor, vor perpetua asta. La nesfârşit.
Căci există tendinţa egoistă de a da mai departe exact ceea ce ai primit şi tu la rândul tău.
Soluţia vine de la femeia conştientă de rolul ei Dar ştiu că undeva, odată şi odată, o femeie va fi trezită de suferinţa pe care o tot creează şi va rupe cercul. Dăruind ceea îşi doreşte să primească. Iubire necondiţionată, gingăşie, încredere, curaj, un umăr pe care să îţi sprijini capul.
Ea va reuşi să lase mica sămânţă să devină ceea ce îi este menit: un bărbat complet. Integru, încrezător, capabil să dăruiască, la rândul lui, iubire necondiţionată, gingăşie, încredere, curaj şi un umăr pe care să îţi sprijini capul.
Soluţia e una singură şi doar femeia mamă o poate implementa, întru fericirea viitoarei femei din viaţa băiatului pe care îl modelează.
Femeie, mamă de băiat, fii fericită! Astfel încât fiul tău să ştie că nu de el depinde fericirea femeii. Fii sinceră şi deschisă cu el în fiecare clipă. Astfel încât fiul tău să fie impregnat cu lumina adevărului şi să nu se sfiască a-şi mărturisi sufletul, durerea, temerile, neputinţele şi toate câte mai apar. Să nu se teamă de a fi el însuşi doar de dragul de a păstra nişte aparenţe efemere.
Ascultă-l şi înţelege-l oricât ar fi de târziu în noapte. Astfel încât fiul tău să aibă urechile şi inima deschise către comunicare şi înţelegere la orice oră.
Fă-l să se simtă minunat, iubit, răsfăţat. Astfel încât să nu se sfiască în a dărui o floare femeii de lângă el.
Surprinde-l cu mici daruri făcute chiar de tine şi învaţă-l că din nimic poţi face ceva magic, dacă pui suflet. Astfel încât să ştie că nu banii condiţionează generozitatea, ci doar dorinţa de a-l ferici pe celălalt. Chiar dacă e puţin, devine enorm dacă e tot ce ai şi nu e condiţionat.
Pregăteşte-l pentru iubire modelându-l cu gingăşie, astfel încât să fie oricând deschis schimbării ce va veni. Căci iubirea aduce schimbarea. Iar dacă el are încredere în sine, nu se va sfii să se deschidă pentru a trăi iubirea.
Îngăduie-i să fie el însuşi, preţuieşte-l pentru ceea ce exprimă. Iubeşte-l fără condiţionări şi lasă-l să îşi deschidă aripile şi să zboare atunci când va simţi dorinţa. Doar aşa va şti să iubească şi el cu palma deschisă, fără patimă, ataşament şi gelozii bolnave.
Iubită femeie, mamă de băiat, făptură aleasă de Dumnezeu ca olar, sădeşte în fiul tău lut binecuvântat, ceea ce vrei să primeşti de la bărbatul de lângă tine. Rupe lanţul nefericirii. Nefericirea ta care devine a celorlalte şi care împiedică înfăptuirea omului divin.