Femeia fecundă - are formă de pară.
Nu de stea. Nu de brusture. Nici de fus!
Iar când îl iubeşte, îl iubeşte să-l doară
De el va dori vreodată să se fi dus!
Femeia fecundă are ochi de lumină.
Nu de albastru. Nu de căprui. Nici de verzi!
Ea când îl priveşte îi devine regină,
Iar el nu mai e-al nimănui.
Femeia fecundă are vocea-n şoaptă.
Nu-n tunet. Nu-n şuier. Nici în topor!
Ca el să se plece spre gura ei coaptă
Să-i prindă cuvântul dulce de-amor.
Femeia fecundă e dulce ca mierea.
Nu-i acră... Nu-i iute! Nici pişcător!
Ca ea să-i rămână pe buze-amintire
Pe oriunde-ar fi el cumva trecător.
Femeia iubită-i femeia fecundă.
Căci ea creatoare devinde prin el.
Şi tot ce va face va fi o oglindă
A lui şi a-ntregului lor dumnezeu.