Fantoma lui Dracula încă mai bântuie Branul

Castelul transilvănean dintre munți, construit strategic pe o stâncă, la 30 de kilometri depărtare de Brașov, aprinde imaginația pasionaților de legende, mister și paranormal din toată lumea, la aproximativ 800 de ani de când a fost ridicat de cavalerii teutoni. Cunoscut pretutindeni în lume drept reședință a domnitorului Țării Românești, Vlad Țepeș (1448, 1455-1462 şi 1476) sau „Dracula”, din celebra carte a irlandezului Bram Stoker, castelul Bran incită, înfioară și atrage în România, anual, mii și mii de turiști veniți din toate colțurile țării, cât mai ales de peste hotare. Nu de puține ori, vizitatori americani, englezi sau chiar asiatici vin în Transilvania pentru a experimenta fenomene stranii și a intra în legătură cu spiritul domnitorului român recunoscut pentru cruzimea sa, care își trăgea în țeapă dușmanii.

Preferatul regizorilor de horror Se spune că întreaga zonă ar fi bântuită de fantoma lui Dracula, personaj devenit deja brand de țară, ca și cetatea Bran, a cărei construcție a început între anii 1211-1225 și a continuat de-a lungul secolelor, până în anul 1920, când Consiliul Orășenesc Brașov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. Legenda spune că locurile de la Bran sunt bântuite de sufletele celor uciși aici de „Dracula”, sângerosul conte din cartea lui Bram Stoker, deși, în realitate, domnitorul Vlad Țepeș nici nu ar fi locuit în castel. Dealtfel, istoria tumultoasă a acestui castel singuratic, construit, inițial, în scop militar, a inspirat numeroși autori de carte, cât și regizori de filme horror, aici turnându-se, parțial, pelicule celebre ca „Interviu cu un vampir”, cu Brad Pitt sau „Dracula Untold/ Dracula - povestea nespusă”, cu Luke Evans în rol principal.

Poveștile și atmosfera medievală atrag „vânătorii de fantome” Cert este că celebrul castel Bran și zona care păstrează, parcă, acea atmosferă medievală de poveste, atrag ca un magnet vizitatorii și datorită acestor legende perpetuate deja, din generație în generație, în întreaga lume. Nu doar poveștile cu iz fantastic ademenesc aici turiștii, ci și frumusețea arhitecturală a construcției de pe stâncă. Lemnul vechi, lucrătura fierului forjat și modul în care se face trecerea în fiecare cameră dau senzația de labirint misterios, unde pericolele pot apărea oricând și din oricare parte a castelului. Nu degeaba castelul Bran este unul din locurile preferate ale „vânătorilor de fantome” din întreaga lume și ale amatorilor de senzații tari, unii dintre ei susținând chiar că în urma ședințelor de spiritism au putut lua legătura cu fantomele celor torturați și uciși, cât și cu spiritul lui Vlad Țepeș, care i-ar fi alungat de acolo... Sunt povești care circulă în zonă, pe care localnicii le spun mai departe cu multă fantezie ori cu scepticismul de rigoare, dar care captivează pe oricine, trezind curiozitatea vizitatorilor de toate vârstele.

Astăzi, cetate-muzeu plină de mistere Castelul Bran a fost, inițial, o fortăreață construită de Ordinul Cavalerilor Teutoni în anul 1212. Cunoscut la început sub numele de Dietrichstein, a fost cucerit de sași spre sfârșitul secolului al XIII-lea, pentru a proteja orașul Brașov, un important centru comercial. Vlad Țepeș a folosit cetatea ca punct de plecare pentru incursiunile sale în Transilvania, însă nu a fost reședința sa, așa cum spun legendele.

Cetății, construită, inițial, în scop militar, i-a fost adăugat, în anul 1622, un turn în partea de sud, conform instrucţiunilor principelui Gabriel Bethlen, căruia i s-a alăturat, mai târziu, un turn dreptunghiular, în partea de est. Abia în anul 1920, cetatea a devenit castel, aflându-se în proprietatea Reginei Maria, care a dat ordin pentru realizarea unor importante lucrări de restaurare.

Astăzi, castelul de pe stâncă adăpostește muzeul Bran, care se întinde pe cele patru etaje ale construcției. La muzeu sunt expuse colecții de ceramică, mobilier, arme și armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiționale din regiunea culoarului Rucăr-Bran.