Două femei de viță nobilă, de o frumusețe răpitoare, dar de o cruzime și o răutate feroce au rămas în istorie drept unele dintre cele mai de temut și mai de neînțeles personalități feminine ale tuturor timpurilor. Cele două criminale de numele cărora se leagă sute de victime provenind din rândurile tinerelor virgine ale epocii sunt Elisabeta Bathory (7 august 1560/1561 - 21 august 1614) și verișoara acesteia, Anna Bathory, ambele practicante ale vrăjitoriei și condamnate la exil, într-un final, pentru faptele abominabile săvârșite.
Contesa care a ucis peste 650 de fecioare Contesa maghiară Elisabeta Bathory este considerată unul dintre cele mai crude personaje din toate timpurile, iar legendele și miturile țesute în jurul ei sunt consemnate și confirmate în istorie. Superba contesă maghiară din familia Bathory, frumoasă, bogată, erudită - scria și vorbea fluent limbile maghiară, latină și greacă - a fost condamnată pentru uciderea a peste 650 de tinere provenind atât din rândurile nobilimii, cât și ale păturii nevoiașe a societății.
Dar cum începe legenda celei mai de temut criminale... Elisabeta Báthory (Erzsébet Báthory) s-a născut într-o veche și influentă familie de nobili din Ungaria. Aceasta a copilărit în Castelul Ecsed, iar tatăl ei a fost George Báthory, fratele lui Andrew Bonaventura Báthory, Voievodul Transilvaniei. Mama sa era Anna Báthory (1539-1570), fiica lui Ștefan Báthory de Somlyó, un alt Voievod al Transilvaniei. Prin mama sa, Elisabeta era verișoară cu nobilul maghiar Ștefan Báthory, regele Poloniei și Duce de Transilvania.
Logodnică la 11 ani, mamă la 14 ani, soție la 15 ani Conform acordurilor politice dintre aristocrații vremii, Elisabeta a fost logodită, încă de la vârsta de 11 ani, cu Ferenc Nadasdy. Totuși, la numai 13 ani, ea rămâne însărcinată cu un funcționar de la castelul Sárvár, pe care viitorul său soț, Ferenc Nadasdy, în vârstă de nici 18 ani, la acea vreme, îl pedepsește cu cruzime: îl castrează și îl aruncă apoi unei haite de câini. Elisabeta este lăsată, totuși, să nască, aducând pe lume o fetiță care îi va fi luată și crescută în secret, departe de mamă. Unii istorici spun că acela ar fi fost momentul care ar fi putut duce la declanșarea problemelor psihice ale Elisabetei Bathory, ce au condus la atrocitățile de mai târziu.
În ciuda acestui incident, Elisabeta Bathory și Ferenc Nadasdy se vor căsători pe 8 mai 1575, iar tânăra soție de numai 15 ani își va petrece timpul mai mult singură, în Castelul Sárvár, în timp ce Ferenc studia la Viena. Dealtfel, acesta a și devenit, ulterior, comandantul șef al trupelor maghiare. În timpul căsătoriei cu Nadasdy, care a durat 29 de ani și până la moartea acestuia, în 1604, la 48 de ani, din cauze misterioase, contesa a mai avut șapte copii, trei fete și patru băieți, care au fost dați în îngrijirea guvernantei. Dintre aceștia, doi au murit la vârsta infantilă.
Demonul din spatele chipului angelic Cultă, instruită, bogată, contesa Bathory era descrisă adeseori drept o femeie de o frumusețe răpitoare, iar tablourile vremii care îi înfățișează portretul îi prezintă chipul suav, angelic, pielea albă ca laptele și părul negru ca abanosul. Se îmbrăca după moda epocii, purtând rochii și accesorii care trădau opulența în care trăia. Nimic din toate acestea nu lăsa să transpară demonul din spatele chipului de înger, secretul îngrozitor ascuns de femeia considerată varianta feminină a miticului Dracula.
Tot mai conștientă de faptul că frumusețea este trecătoare, Elisabeta devine, în jurul vârstei de 40 de ani, tot mai geloasă și mai invidioasă pe tinerele de la curte care o slujeau. Legenda spune că servitoarele contesei erau pedepsite fără milă pentru orice mică greșeală într-un mod inimaginabil, obișnuind să le tortureze, să le lovească și să le mutileze. Nu se știe care a fost factorul care a declanșat setea sa de sânge, existând mai multe versiuni în acest sens. Spre exemplu, potrivit historia.ro, „totul a început atunci când sângele unei tinere a ajuns pe pielea sa, iar contesa a avut impresia, în momentul în care s-a privit în oglindă, că acesta are un efect miraculos, iar acolo unde sângele i-a atins pielea şi ridurile sale au dispărut. Una dintre variante o înfăţişează pe Elisabeta aruncând o foarfecă spre o servitoare a sa, al cărei obraz s-a umplut de sânge, iar o alta când a bruscat o tânără care îi pieptăna părul, acesteia din urmă curgându-i sânge din nas”.
Sângele fecioarelor, „elixirul tinereții” Torturile la care contesa Bathory își supunea slujnicele erau de o cruzime și un sadism greu de închipuit. Frumoasa cu chip de înger își lovea servitoarele, le mușca de față sau de diferite părți ale corpului, le mutila sau le amputa membrele, le tăia degetele, le înfometa până mureau, le tortura cu metale încinse. Se spune că la comiterea atrocităților era ajutată de colaboratorii săi, Anna Darvulia, Dorottya Szentes, Dorota Sentésová (Dorko), Jo Ilona, Katarína Benická, János Ujváry (Fickó). Mai mult, Anna Darvulia ar fi fost cea care i-a recomandat contesei, ca tratament pentru îndepărtarea ridurilor, să se îmbăieze cu sânge de fecioare. În castel ar fi existat și un instrument de tortură, denumit „Fecioara de Fier”, unde fetele tinere şi virgine erau aşezate şi zdrobite de vii, pentru ca sângele astfel scurs să fie folosit drept un „elixir al tinereţii”.
În ciuda îmbăierilor în sângele tinerelor slujnice, pe care Elisabeta le ademenea la castel cu slujbe bine plătite, tinerețea contesei începuse a se ofili, însă dezamăgirea ei este contracarată de ideile diabolicei Anna Darvulia, care i-a recomandat să utilizeze sânge nobil, nu pe cel al țărăncilor. În acest context, contesa a început racolarea tinerelor din familii de viță nobilă, promițându-le că la castel vor deprinde bunele maniere în înalta societate.
Mai bine de două decenii de crime Atrocitățile comise de contesă au continuat și după moartea soțului ei, Ferenc Nadasdy, în 1604. Peste 20 de ani de crime au atras, la un moment dat, atenția autorităților - în total au existat, potrivit unui jurnal al contesei, peste 650 de victime, atât servitoare, fete umile, fete de țăran, cât și tinere din familii de viță nobilă (în jur de 50). Acuzată de vrăjitorie, crime și alte atrocități, datorită rangului său înalt din societate și pentru a se evita un scandal de proporții, contesa nu a fost arsă pe rug sau decapitată, ci întemnițată pe viață în castelul Čachtice, la vârsta de 50 de ani. Potrivit wikipedia, „aceasta a fost zidită într-un turn îngust fără ferestre, doar cu câteva găuri care îi asigurau mâncarea și aerul necesar pentru a o ține în viață”.
A murit patru ani mai târziu, în august 1614, fiind înmormântată în cimitirul de lângă locul ei de naștere din Ecsed, în cripta familiei Báthory. Totuși, istoricii spun că nu a fost supusă niciodată unui proces, speculându-se ideea că Elisabeta ar fi fost victima unei conspirații de natură politică, având la bază rivalitatea dintre familia Bathory și dinastia Habsburgică. Ca întotdeauna, adevărul rămâne undeva la mijloc... dar mai ales rămân faptele, precum și libertatea fiecăruia de a discerne singur.
Despre Anna Bathory, verișoara Elisabetei și atrocitățile comise de către aceasta vom prezenta, pe larg, la rubrica Paranormal - Mister din 18 mai. (va urma)