Din suferinţa unui fotograf de stradă

Fotografia de stradă ca formă de artă Fotografia de stradă este, probabil, cea mai dificilă, incitantă şi inedită formă de artă fotografică, cu atât mai mult cu cât este puternic condiţionată de spontaneitatea momentului şi de prezenţa oamenilor. Altfel spus, fotografia de stradă nu se poate regiza, iar subiectul principal este omul, care nu trebuie să lipseacă din cadru, el fiind cel care dă plus valoare clipei surprinse.

Reacţiile oamenilor sunt variate Oricât ai căuta să rămâi neobservat, de multe ori, pentru o fotografie reuşită, este necesar să te apropii de subiect, ceea ce te deconspiră. Din acel moment se pot întâmpla trei lucruri:

-fie subiectul îşi vede nestingherit de clipa lui, ca şi cum nu te-ar fi observat (ceea ce este minunat!);

-fie te observă şi îţi pozează (ceea ce strică spontaneitatea momentului, iar fotografia nu mai are valoare)

-fie te observă şi se ascunde de cameră, sau chiar devine agresiv...

Nu o dată am trăit momentele acestea în care oamenii de pe stradă (unde, să fim înţeleşi, este permisă fotografia, strada fiind domeniu public) se supără şi reacţionează, uneori, foarte neplăcut, nesfiindu-se să apeleze la injurii şi ameninţări.

La cursul de artă fotografică pe care îl urmez, deseori primim sfaturi despre cum să acţionăm, să reacţionăm, să ne camuflăm, să facem faţă oricărui moment menit să te descurajeze să mai continuui. Dar, dincolo de aceste trucuri, incidentele menite să îţi testeze dăruirea şi capacitatea de a trece peste neplăceri tot vor apărea.

Fotografia de stradă în alte ţări şi concluzii Surprinzător e faptul că am făcut fotografii pe stradă şi în Italia, şi în Bulgaria, şi în Grecia şi pot spune că atitudinea celor surprinşi acolo era firească şi, niciodată, nu am avut probleme. Dimpotrivă, cei care observau că sunt fotografiaţi, chiar păreau încântaţi de faptul că am pus obiectivul pe ei, şi asta fără să pozeze în mod fals, ci doar făcând un semn prietenos cu mâna, după ce luam camera de la ochi.

La noi, însă, oamenii nu numai că nu suportă să fie fotografiaţi pe stradă, dar duc un adevărat război cu cel care ţine camera. Eu cred că acest fapt este puternic legat de nivelul de confort şi fericire al omului. Dar şi de cel educaţional şi cultural.

Aş merge chiar mai departe spunând: vrei să afli nivelul de cultură şi fericire al unui om, fă-i o fotografie instantanee, ai grijă să fii văzut şi urmăreşte-i reacţia!