DESPRE COMORILE IMATERIALE ALE DOBROGEI: CĂRȚI DE (RE)DESCOPERIT, PE SUFLETUL NOSTRU

Din seria neprețuitelor cărți readuse la lumină, în ultimii ani, de Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural “Teodor T. Burada” și promovate în cadrul recentei expoziții itinerante de succes “Book Impact - Cartea Dobrogeană”, fac parte volume în ediții anastatice, multe dintre ele îngrijite de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan. Mai mult, apreciatul om de cultură al Dobrogei a reușit să își lase amprenta de cercetător și iubitor al folclorului dobrogean printr-o multitudine de studii și antologii pe care le-a redactat și coordonat, acestea reunind comorile imateriale ale străvechiului ținut cuprins între Dunăre și mare. Valoroasa sa muncă de cercetare, minuțioasă și complexă, se reflectă, spre exemplu, și într-o lucrare de colecție, care merită să ajungă a fi lecturată pe îndelete de către orice dobrogean adevărat, elev, student sau simplu doritor de a afla mai multe despre obiceiurile, credințele, datinele, descântecele și ritualurile populare din zona Dobrogei.

“COMORILE UITATE ALE DOBROGEI. ANTOLOGIE DE FOLCLOR DOBROGEAN”

Promovată în cadrul expoziției “Book Impact”, cartea “Comorile uitate ale Dobrogei. Antologie de folclor dobrogean” a fost editată de Centrul Cultural “Teodor T. Burada”, printr-un proiect finanțat de CJC, redactor coordonator fiind conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan. Tipărită la Editura Next Book, în anul 2020, lucrarea este de o certă valoare documentară, textele culese și selectate în această antologie constituind dovezi ale producțiilor folclorice dobrogene, ale perenității și evoluției lor.

“Paginile care urmează sunt antologate într-un posibil inventar al tuturor manifestărilor folclorice din viața comunității rurale dobrogene, spre cunoașterea repertoriului satului din varii manifestări colective păstrate în diverse registre. Etnomuzicologi de referință în literatura românească, alături de păstrători de tradiții, obiceiuri și povestiri din satele natale dau măsura eforturilor de cercetare și conservare a actului artistic, cultural și social înregistrat în spațiul dobrogean”, menționează redactorul coordonator al lucrării, în “Cuvântul înainte” al antologiei. 

Amplul studiu pornește de la lucrarea marelui cărturar Teodor T. Burada, “O căletorie în Dobrogea” (vezi aici), apărută în 1880 și care constituie primul document scris, de stare civilă, al folclorului dobrogean. De la ritualuri de înmormântare din satele dobrogene - Copacul înmormântărilor împodobit cu ștergare, hârtie, busuioc și lână roșie la bătăile (luptele) de câini, obicei care se numea jijeu în comunele Seimenii Mari și Seimenii Mici, până la hore și dansurile numite Drăgaică ori Păpălugă sau până la datinile de Ispas ori din Joia Mare, antologia reunește și o colecție de poezii populare adunate de Burada în lunga sa călătorie în Dobrogea - colinde, cântece bătrânești, doine, hore, bocete, descântece.

La fel de valoroase precum textele sunt și fotografiile de epocă ce le însoțesc și care fac parte din arhiva Centrului Cultural Județean “Teodor T. Burada”. Purtând patina vremurilor evocate, acestea constituie o prețioasă mărturie a tradițiilor și obiceiurilor, dansurilor, stilului vestimentar popular ori de petrecere. Observăm în imaginile de epocă frumoase costume populare dobrogene purtate la 1910, covoare precum este și o țesătură cu motive dobrogene, din Tortomanu, viu colorată, pe un fundal vișiniu, ilustrații cu hore, dansurile Învârtita și Geamparalele, ținutele țăranilor români din Cartal (Vulturu), la care se adaugă reproducerile foto de la slujbe, cununii religioase, cu preoți, nuntași, mirese ale vremii.

DE LA TEODOR T. BURADA LA DUMITRU GALAVU

De la fragmentele din “căletoria” lui Teodor T. Burada în Dobrogea, antologia ajunge la primul folclorist dobrogean, Pompiliu Pârvescu, care a adunat cu pricepere și a descris obiceiurile populare, jocurile, datinile și legendele zonei, apoi la preotul Preda Ionescu, Nicu Irimia Munteanu ori la Dumitru Galavu, toți culegători de folclor și creatori. Dealtfel, folcloristul și compozitorul Dumitru Galavu, născut în localitatea macedoneană Veria din nordul Greciei și ajuns în aspra Dobroge de Sud, a fost, printre altele, profesor de muzică la Liceul de Artă din Constanța (1957 - 1986), culegând și publicând folclor (în special, muzical) românesc, macedo-român, grecesc și turco-tătar din Dobrogea, în total peste 5000 de piese folclorice.

Mergând pe urmele lui Teodor T. Burada și ale prețiosului său ghid de călătorie în zona Dobrogei, o altă lucrare care poartă semnătura conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan va suscita interesul iubitorilor de folclor - “Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului”, tipărită la Editura Next Book, în 2019 și inclusă în același proiect finanțat de CJC. De asemenea, se numără printre lucrările incluse în expoziția “Book Impact - Cartea Dobrogeană”, la fel ca și ampla lucrarea semnată de Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan - “Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța”, Editura Dobrogea, 2009, cât și “Istoria unui ziar constănțean 1944 - 1990”, avându-i drept autori pe Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan și Vartan Arachelian.

Cunoașterea Dobrogei în care ne-am născut și trăim este o datorie morală pentru fiecare dintre noi, iar demersul inedit, materializat de Centrul Cultural “Teodor T. Burada”, de a scoate din uitare comorile imateriale ale tărâmului dintre Dunăre și mare, prin cărți anastatice și editarea unor antologii de folclor autentic dobrogean, vine în sprijinul nostru, al tuturor celor care dorim să sondăm și să valorificăm trecutul pentru a înțelege mai bine prezentul.