Despre cauzele și efectele „Discursului instigator la ură”

Violența fizică și verbală a devenit un fenomen aproape obișnuit, în societatea românească actuală, fenomen care tinde să se normalizeze în cele mai diverse medii, pornind de la personalitățile publice, mass-media, mediul online și propagându-se cu rapiditate în rândurile elevilor și ale tinerilor. În România, vizate de acest tip de violență sunt, în general, persoanele cu dizabilității fizice și mentale, persoanele private de libertate, consumatorii de droguri, bolnavii HIV, persoanele provenite din mediul rural, minoritățile etnice sau sexuale.

Dezbatere la Hotelul Ibis „Discursul instigator la ură” a fost tema unei dezbateri publice extrem de interesante, care s-a desfășurat marți, 29 septembrie, la Hotelul Ibis din Constanța. Evenimentul a fost organizat de  Asociația Sigma Development Center Constanța, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța și Centrul de Resurse pentru ONG-uri CENTRAS Constanța. La debatere a participat un public numeros, din rândurile căruia au făcut parte reprezentanți ai unor ONG-uri, ai asociațiilor sau comitetelor de părinți și elevi, jurnaliști sau bloggeri, care au fost invitați și la discuții pe această temă.  

Moderatoarea dezbaterii, Daniela Tudor, manager de proiect în cadrul Asociației Sigma Development Center Constanța, a ridicat problema numeroaselor mesaje care ne înconjoară și care incită la violență, dar pe lângă care trecem, adesea, indiferenți. Probabil că de multe ori am privint nepăsători graffitti-urile de pe zidurile blocurilor, iar texte precum „Moarte țiganilor”, „Fraiere”, „Nesimțiții de...” și multe altele nu ne-au trezit nicio reacție, devenind, practic, părtași la acest fenomen.

Dar ce înseamnă, de fapt, discursul instigator la ură? Acest tip de discurs, spun cei de la Sigma Development Center Constanța, „va fi înțeles ca acoperind toate formele de exprimare care diseminează, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, anti-semitismul sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv: intoleranța exprimată de naționalismul agresiv sau etnocentrism, discriminare și ostilitate împotriva minorităților, migranților și persoanelor ce sunt descendenți ai imigranților”.

Discursul instigator la ură este un fenomen în continuă creștere, iar rolul dezbaterii de la Hotel Ibis a urmărit să aducă în atenție cauzele acestui tip de discurs, efectele acestuia asupra dezvoltării tinerilor, cât și identificarea unor soluții de combatere a acestui fenomen.

„Această dezbatere este organizată cu scopul de a conștientiza publicul în legătură cu discursul instigator la ură și mediile în care acesta se propagă. Pe de o parte, el se propagă în mediile fizice și pe de altă parte, el este prezent din ce în ce mai mult în mediile online. Vrem să conștientizăm că există acest fenomen și am adresat această tematică unor medii diverse: mediul ONG, mediul instituțional, mediul elevilor, mediul tinerilor, tocmai pentru că, uneori, trecem pe lângă aceste mesaje instigatoare, le ignorăm, nu facem nimic să ne schimbăm noi înșine atitudinea și dorim ca în viitor să educăm cât mai multe persoane, să facem mici schimbări care să ducă la o creștere a toleranței în ceea ce privește diversitatea”, a declarat Daniela Tudor, manager de proiect în cadrul Asociației Sigma Development Center Constanța.

Elemente care degenerează în acțiuni violente Aceasta a adăugat, cu privire la elevii selectați să participe la dezbatere: „Unul dintre criteriile pe care le-am utilizat în selecția liceului a fost rata mare a incidentelor din liceele respective, verbale, dar și fizice. Ulterior, am descoperit că există mai multe forme de manifestare pe care nici elevii și nici cadrele didactice nu le conștientizează și am lucrat, pe de o parte, asupra conștientizării și pe de alta, pentru reducerea acestor fenomene și corectarea lor. Unii dintre elevi au conștientizat că, până a ajunge la violența fizică, ce este vizibilă, se trece prin mai multe etape de anclanșare, pe care ei încă nu le conștientizau, nu le controlau. Primele etape erau cele care se referă la tonalitate, mesajele verbale discriminatorii - „Ești prost”, „Ești urât”, „Ești țigan”. Ei nu conștientizau că acestea sunt elemente care degenerează în acțiuni violente”.

Violența, o stare de... normalitate Referitor la agresivitatea verbală a tinerilor, în școli, un fenomen extrem de răspândit și acceptat tacit, în general, atât de părinți, cât și de cadre didactice, Daniela Tudor a mai spus: „Înjurăturile, dacă nu se adresează și nu au tentă discriminatorie, nu pot fi considerate discurs instigator la ură, însă da, înjurăturile reprezintă un factor de violență, de agresivitate verbală. De ce s-a ajuns aici? Pentru că acest comportament a ajuns să fie normalizat, pentru că societatea, comunitatea nu-l mai sancționează. Părinții nu-l sancționează, poate că nu-l conștientizează ca fiind agresiv. În mediul școlar, copiii care înjură devin mai populari, prin acest comportament își aduc o aură de forță, de putere și de aceea aceste comportamente au fost normalizate. Nu, ele nu sunt normale și de câte ori le vedem, trebuie să le sancționăm, nu agresiv, ci într-o manieră adecvată. Ignorarea, neglijarea copilului reprezintă tot o formă de agresivitate, pentru că, la urma urmei, așa îl învățăm să devină agresor și nu este în regulă”.

Fenomenul migraționist În contextul fenomenului migraționist și al crizei refugiaților sirieni, care afectează și țara noastră, Daniela Tudor a precizat: „În cazul fenomenului refugiaților, este greu de dat un sfat, un mesaj, pentru că aici ne luptăm cu convingerile personale. Pe de o parte, există valorile din rândul românilor și în interiorul granițelor noastre. Pe de altă parte, există această tendință de deschidere a granițelor și de a permite libera circulație a tuturor persoanelor, indiferent de naționalitate, de religie. E greu de dat sfaturi. Ceea ce trebuie să înțelegem e că totul pleacă de la respect: a-l respecta pe celălalt. Asta se referă și la noi, în raport cu refugiații, să-i respectăm, să le respectăm valorile, dar asta se referă și la comportamentul lor, să ne respecte cultura, valorile, pentru că, dacă acest respect există și este transferat în ambele direcții, cred că tensiunile sunt  minimale”.      

În luna iulie, Asociaţia Sigma Development a mai organizat, alături de InterCultural Iceland, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi Centrul de Resure pentru ONG-uri Centras Constanţa, un alt eveniment cu impact pentru opinia publică. Este vorba despre expoziţia de fotografie „Feţele ascunse ale violenţei”, realizată în cadrul proiectului „Tineri fără etichete”, proiect de promovare a diversităţii în şcoala românească, care a atras atenţia asupra problemelor de violenţă între elevii de liceu oferind o abordare complexă ce implică diverse metode de educaţie non-formală şi mobilizare a cetăţenilor. 

În România, au fost semnalate peste 15.000 de cazuri de violență verbală și fizică în cadrul instituțiilor de învățământ în anul școlar 2011 - 2012, conform datelor centralizate de Ministerul Educației. Deși este un fenomen extrem de îngrijorător, violența tinde să devină o stare de normalitate pe fondul lipsei de informare și de spirit civic din partea societății.