De vorbă cu mezzosoprana Raluca Pasquettin-Pescaru și pianista Andreea Bratu, despre ,,George Enescu și 1001 de Nopţi în Stil Francez’’

Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, în parteneriat cu ARTEXIM, invită melomanii de la malul mării la recitalul cameral vocal - instrumental ,,George Enescu și 1001 de Nopţi în Stil Francez’’, care le va aduce, pe scena Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, pe mezzosoprana din Italia,  Raluca Pasquettin-Pescaru  și  pe pianista din România, Andreea Bratu. Evenimentul muzical conex se desfășoară sub egida Festivalului Internațional George Enescu și are loc miercuri, 6 septembrie 2023, în intervalul orar 18:00-19:30. Cu doar câteva zile înainte de recital, protagonistele evenimentului, mezzosoprana Raluca Pasquettin-Pescaru și pianista Andreea Bratu, au acordat www.101stiri.ro un amplu interviu în cadrul căruia au vorbit despre emoția revederii cu publicul constănțean, cât și despre imensa bucurie de a cânta într-un cadru atât de important: Festivalul Internațional George Enescu.

Reporter (R.): Ce sentimente vă încearcă la revenirea pe scena constănțeană, în cadrul evenimentului conex de la Constanța, desfășurat sub egida Festivalului Internațional George Enescu?

Raluca Pasquettin-Pescaru (R.P.-P.): Pentru mine sunt două imense bucurii! E minunat când cânți acasă și în acest caz, într-un cadru atât de important: Festivalul Internațional George Enescu!

Andreea Bratu (A.B.): O revenire este întotdeauna echivalentă cu o… confirmare. Mă bucură și mă onorează, în același timp, faptul că propunerea muzicală, pregătită de comun acord cu partenera mea de scenă din 2023, a fost întâmpinată cu interes de echipa managerială ARTEXIM. Este bine că vom avea ocazia să prezentăm recitalul nostru într-un cadru adecvat (o sală de 700 de locuri, cu scenă cu un instrument de calitate) - Centrul Multifuncțional  Educativ pentru Tineret  ,,Jean Constantin’’ și că beneficiem de capacitatea organizatorică a celui mai important centru cultural regional - Centrul Cultural Județean Constanța ,,Teodor T. Burada’’, instituție coordonată de Consiliul Județean Constanța.

R.: Ce înseamnă pentru dvs. George Enescu și organizarea, ediție de ediție, a Festivalului care îi poartă numele marelui compozitor?

A.B.:  Cu partituri pentru pian scrise de George Enescu am avut contact din  primii ani ai adolescenței (12-13 ani). Acesta a fost meritul profesorilor cu care am început studiul pianului în orașul natal, Galați. Ce-i drept, studiul repertoriului românesc  este  o constantă a  didacticii actuale, în liceele  și universitățile de specialitate, însă  repertoriul enescian, în mod particular,  impune  multă disciplină  (a studiului, din perspectiva citirii, redării și  asimilării la nivel interpretativ), cunoaștere muzicală și  maturitate. Sunt partituri complexe, aș putea spune compendii multi-strat care însumează conținuturi semantice, stilistice muzicale și pragmatice (interpretative),  pe care le parcurgi  și le deslușești pas cu pas și la care revii în diferite etape personale de aprofundare a fenomenului muzical interpretativ. Apoi este o chestiune, am putea spune, de natură genetică:  nu cred  să  existe interpret român, aflat la un anumit grad de înțelegere și dezvoltare profesională, care să nu rezoneze, prin fibra sufletului, cu muzica enesciană!

R.: Doamnă Andreea Bratu, ca pianistă, nu vă aflați la prima colaborare de acest gen cu mezzosoprana Raluca Pasquettin-Pescaru. Cum v-ați descoperit compatibilitatea artistică și scenică, concretizată, de-a lungul timpului, în mai multe evenimente muzicale deosebite?

 A.B. Colaborarea noastră începe din prima tinerețe, fiind o chestiune care a ținut atât de  aspectul formativ muzical, al fiecăreia dintre noi (făcând parte din aceeași familie), cât și de aspecte destul de practice, logistice…  fiecare cântăreț, la oricare etapă de studiu s-ar afla, are nevoie de un coechipier, numit pianist acompaniator/ partener de repertoriu cameral muzical. O perioadă constantă de colaborare a fost în anii în care ne-am  aflat, geografic vorbind, în același spațiu, studente la aceeași instituție muzicală, Conservatorul Giuseppe Verdi din  Milano: eu, pentru o completare a studiilor post-universitare, Raluca, pentru perfecționarea artei vocale, cu care avusese un prim contact, în România. Apoi, din considerente organizatorice personale (programări în stagiuni pe diferite continente), proiecte și cariere care  s-au desfășurat în mod  diferit, colaborările muzicale au fost ocazionale, însă niciodată lipsite de consistență. De fiecare dată am dezvoltat proiecte comune, preponderent de factură camerală, care să pună în valoare capacitățile artistice ale fiecăreia dintre noi.

Cea mai recentă întâlnire artistică pe scenă a fost în 2018, la București, în ambientul Palatului Cotroceni [Salonul Cerchez al Muzeului Național Cotroceni], de asemenea în compania unui recital cameral tematic, care a îmbinat repertoriul vocal-instrumental cu cel dedicat pianului.

R.: Cu ce partituri veți încânta audiența în cadrul recitalului cameral vocal-instrumental de la Centrul Multifuncțional Educativ Pentru Tineret ,,Jean Constantin’’?

A.B.:  Programele cu caracter tematic sunt o caracteristică a colaborării noastre, iar repertoriul cameral  universal oferă, din fericire, o paletă extrem de variată, indiferent de epoca istorică/ curent stilistic/ gust personal. Lucrările muzicale, și de această dată, au fost alese cu grijă pentru a contura un fir narativ, un ghem de simboluri, conținuturi literare și muzicale care se împletesc în jurul lucrărilor centrale: ciclul vocal - instrumental Sheherazade  compus de Maurice Ravel în 1903 și  a unor pagini  emblematice ale creației enesciene pentru pian (fragmente cu titluri sugestive și scriitură neoclasică și neobarocă de influență franceză, din Suitele sale  Pieces Impromptues și Des Cloches Sonores, compuse în 1913 și 1903). Ciclul de cântece Sheherazade, de o inegalabilă frumusețe muzicală, din scriitura pe care o numim impresionistă în creația compozitorului,  ca orice lucrare importantă, din catalogul lui Maurice Ravel, cunoaște două variante, atât o înveșmântare orchestrală, cât și una camerală, restrânsă și este una dintre lucrările mai puțin abordate în România de către  interpreți, dată fiind complexitatea scriiturii, cât și cerințele pregătirii și redării interpretative, atât pentru registrul vocal, cât și cel al scriiturii pianistice.

Lucrările muzicale camerale de  Georges Bizet și Gabriel Faure care le însoțesc,  de asemenea, completează narativ și geografic teritoriul fantastic ficțional al mitului celor 1001 de nopți (povestiri),  purtând ascultătorul prin universuri și eresuri literare și muzicale, cu trimiteri către îndepărtata Chină, Persie, Arabie, stepe europene, burg-uri medievale și societăți burgheze sofisticate pariziene.

Cele două lucrări muzicale vocal - instrumentale enesciene, de factură literară și muzicală diferită, una pe versurile poetesei regine Carmen Sylva și cealaltă pe versurile inspirate de spațiul oriental exotic indian al Geraldinei Rolland, se integrează perfect în tematica recitalului, conturând imaginea unui mai tânăr George Enescu, predispus experimentărilor componistice, fiind, de altfel, expus prin formația educațională, mediului muzical European vestic în care studia și trăia, în 1898.

R.: Care credeți că mai este rolul muzicii clasice în zilele noastre?

A.B:  Indiferent de gradul de cunoaștere artistică, de formația profesională (interpret - muzician, compozitor sau auditor, meloman), rolul muzicii, generic numite astăzi, clasică, consider că este și va rămâne unul esențial. Creativitatea și transcederea condiției primare, de supraviețuire, a caracterizat specia umană din cele mai vechi timpuri. Muzica clasică (cultă) reprezintă, și astăzi, expresia cea mai înaltă a Artei sonore și rămâne o veritabilă hrană a sufletului. Astăzi, din fericire, muzica clasică este minuțios catalogată  și republicată, este readusă în mod constant în conștiința  auditoriului pe orice continent ne-am afla de către muzicieni specializați, este difuzată și înregistrată prin modalități media, de fidelitate acustică excepțională și redată în  condiții de maximă performanță de ansambluri orchestrale sau  instrumentale. Să mai adaug, că în nicio altă epocă istorică nu am putut dispune, la discreție (!), indiferent de condiția socială, de  repertoriul muzical clasic ca de o resursă artistică (în vederea ascultării sau a interpretării pe scenă), de o inestimabilă valoare.

R.: Din experiența recitalurilor și concertelor susținute în Italia, dar și în alte țări, cum este publicul român (constănțean) comparativ cu cel de peste hotare? 

R.P.-P.: De fiecare dată când am avut ocazia de a cânta pe o scenă în România, am avut o stare și o energie deosebită. Simt că mă încarc pozitiv. Sentimentul de melancolie și de dor face ca, de fiecare dată, să mă consider mai creativă în actul artistic aici și poate, să dau ceva mai mult, din punct de vedere empatic, publicului.

A.B.: Publicul care se află, care vine să asiste la o experiență muzicală într-o sală de concert, indiferent de pregătire/ cunoștinte muzicale, aprioric vine cu  deschidere mentală și afectivă: de a se delecta, de a se încărca emoțional, din această experiență. Nu cred că există cineva care își dorește în mod explicit să-și consume timpul, chiar și câteva minute din viață, în mod dezagreabil. Pentru cei cărora  nu le este familiar ambientul, se poate adăuga o anumită doză de curiozitate, de reticență. Ca la orice act artistic live, calitatea interpretării/ a jocului scenic,  deci capacitatea artiștilor de a transforma partitura  într-un autentic moment, capabil să rezoneze cu cei pe care îi are în fața sa, realizează diferența. Nu publicul diferă, experiențele comunicării public - artist sunt, totodată, diferite și asemănătoare în funcție de modul în care analizăm această relație. Ține de sinergie, pregătire, responsabilitate și … de un gram de inspirație, de ce nu?

R.: Aveți un mesaj pentru publicul meloman de la malul mării, cu doar câteva zile înainte de evenimentul muzical conex de la Constanța, desfășurat sub egida Festivalului Internațional George Enescu, respectiv ,,George Enescu și 1001 de Nopți în Stil Francez’’?

R P.-P. + A.B.: Vă invităm, cu bucurie în suflet, să participați alături de noi, la recitalul de miercuri, 6 septembrie!