Azi, ca de obicei, mi-am servit prânzul în parc.
De data asta pe o piatră antică, un cap de coloană, căci băncile au dispărut.
În mijlocul unei alei, în picioare, două doamne trecute de 55 de ani, poate chiar 60, îşi povesteau viaţa. Era un murmur continuu care creştea în intensitate. La un moment dat, am auzit clar despre ce discutau. Fie mi se acordase mie auzul la vorba lor, fie ridicaseră ele tonul.
Una se plângea celeilalte de faptul că în cartierul unde locuieşte sunt numai oameni răi, ba chiar e unul care s-a dat la ea. „Şi nici măcar nu era un boschetar sau ceva de genul… Era un om în toată firea!”
Atunci am privit în direcţia ei curioasă şi ochii mei au găsit o doamnă vopsită, aranjată, machiată, dichisită… Scria pe ea cu litere mari: Disponibilă!
Nu m-am mirat că acel bărbat rău s-a dat la ea. Sărmanul şi-a urmat instinctul, încurajat fiind de ceea ce vedeam până şi eu.
Discuţia a continuat în aceeaşi notă de nemulţumire pentru cei din cartier. „Ᾰsta e motivul pentru care vreau să mă mut. Dacă aş fi aici, mai în centru, aş putea şi eu să merg la un teatru, o operă, un ceai, ceva! Aşa, mă prinde noaptea pe drum şi se iau derbedeii de mine… Numai oameni răi!”, mai spuse ea.
Mă gândeam cât de stupid e, totuşi, să te muţi dintr-un apartament în altul, pe motiv că vrei să fii mai aproape de teatru. Şi cât de naivi sunt oamenii când cred că dacă schimbă locul, dar îşi păstrează năravul şi disponibilitatea, cei din jur îi vor vedea altfel. Şi, drept urmare, se vor comporta altfel.
Căci, peste tot pe unde mergem, întâlnim exact oamenii de care avem nevoie pentru a mai învăţa ceva. De lecţiile vieţii nu ai cum să scapi, chiar dacă te muţi în centru sau chiar în teatru!
Oamenii de care fugi şi pe care îi judeci îi vei regăsi oriunde te-ai duce! Căci îi atragi. Poate că universul aranjează astfel treburile, încât şi ei să se mute odată cu tine sau poate confecţionează repede alţii, cu alt aspect, dar cu aceleaşi apucături. Sau poate, pur şi simplu, îi porţi în tine şi ei doar se manifestă pe oriunde fugi!
Altfel spus - îi iei la pachet cu tine însuţi!
Sau: de umbra ta nu poţi scăpa, oriunde te-ai muta!