De ce e bine să folosiţi grӑsimi şi uleiuri nerafinate

Tipul de grӑsimi pe care le consumaţi este mai important decât cantitatea lor. Grӑsimile şi uleiurile sӑnӑtoase şi nerafinate contribuie la îmbunӑtӑţirea stӑrii de spirit, conferӑ saţietate, ajutӑ la îmbunӑtӑţirea şi menţinerea sӑnӑtӑţii creierului şi transportӑ în organism anumite vitamine foarte importante (A, D, E, K). Cele mai sӑnӑtoase grӑsimi sunt cele de origine animalӑ organice (provenite de la animale hrӑnite cu iarbӑ sau fân) şi cele de origine vegetalӑ organice şi nerafinate. Printre acestea se numӑrӑ urmӑtoarele: grӑsimi de origine animalӑ organice (gӑlbenuş de ou, unt, ghee, unturӑ de porc, seu de miel sau de vitӑ, grӑsime de gâscӑ, pui sau raţӑ), ulei de limba-mielului, ulei de cocos (extravirgin), ulei din ficat de cod, ulei din seminţe de in, ulei din seminţe de cânepӑ, ulei de mӑsline (extravirgin), ulei de palmier, ulei din seminţe de dovleac.

Existӑ trei categorii majore de grӑsimi care se gӑsesc în alimentele integrale: saturate (gӑsite în carne, produsele lactate, uleiul de cocos şi uleiul de palmier), mononesaturate (gӑsite în uleiuri precum cel de mӑsline şi avocado) şi polinesaturate (gӑsite în uleiuri de nuci, alune şi seminţe). Saturaţia unei molecule de grӑsime descrie stabilitatea acestei grӑsimi (rezistenţa ei la râncezealӑ sau la oxidare). Oxidarea grӑsimilor este un proces natural, care se produce atunci când ele sunt expuse la oxigen, creând radicali liberi ce deterioreazӑ celulele. Cu cât grӑsimea e mai saturatӑ, cu atât este mai rezistentӑ la oxidare.

Pӑstrarea şi utilizarea uleiurilor şi unturilor vegetale:

• Uleiurile puternic oxidative trebuie pӑstrate, dupӑ deschidere, sub 19˚C, în recipientul original, la frigider. Evitaţi umezeala, contactul cu metalele, mâinile neigienizate, contactul prelungit cu aerul sau expunerea la luminӑ puternicӑ.
• Uleiurile moderat oxidative rӑmân proaspete pânӑ la 3 luni, dacӑ sunt pӑstrate şi manipulate în condiţii normale. Se recomandӑ pӑstrarea lor sub 19˚C, ferite de umezealӑ şi luminӑ, în recipientul original. Pot fi pӑstrate şi la frigider.
• Uleiurile puţin oxidative rӑmân proaspete pânӑ la 6 luni, dacӑ sunt pӑstrate sub 25˚C, în recipientul original, ferite de umezealӑ şi luminӑ şi manipulate cu atenţie. Dacӑ sunt pӑstrate la frigider, perioada se poate prelungi pânӑ la 12 luni.
• Uleiurile rezistente la oxidare rӑmân proaspete pânӑ la 12 luni, pӑstrate şi manipulate în condiţii normale, în mediul ambiant, în recipientul original, ferite de umezealӑ şi luminӑ, de preferinţӑ sub 25˚C. Dacӑ sunt pӑstrate la frigider şi manipulate cu atenţie, perioada se poate prelungi pânӑ la 18–24 luni.

Este ideal ca uleiurile sensibile la oxidare sӑ fie ambalate şi pӑstrate în recipiente din sticlӑ închisӑ la culoare. Recipientele pentru ulei vegetal se menţin mereu cu capacul bine închis, ferite de luminӑ directӑ, într-un loc întunecat, uscat şi rӑcoros. Toate uleiurile vegetale pot fi refrigerate, deşi acest lucru nu este necesar (doar uleiurile sensibile la oxidare trebuie sӑ se pӑstreze la frigider, dupӑ deschidere).

Grӑsimile saturate au fost învinuite pentru toate neajunsurile, de la bolile cardiace la cancer, însӑ ele sunt periculoase numai în exces. Dacӑ adӑugaţi aceste grӑsimi la dieta voastrӑ în cantitӑţi moderate, ele nu vӑ vor dӑuna.

Grӑsimile polinesaturate, precum uleiul de floarea-soarelui, sunt foarte instabile şi se oxideazӑ uşor. Încӑlzirea lor la temperaturi înalte pentru gӑtit produce mulţi radicali liberi. Astfel, industria alimentarӑ a încercat sӑ rezolve aceastӑ problemӑ prin crearea uleiurilor parţial hidrogenate (cu atomi de hidrogen). Producӑtorii de alimente creeazӑ „uleiuri hidrogenate” sau „acizi transgraşi”, care sunt mai stabili şi mai rezistenţi la râncezire. Aceste grӑsimi false (cum este margarina, de exemplu) cresc riscul de plӑci arterosclerotice şi de atacuri de cord. Grӑsimile hidrogenate sunt cu mult mai nocive decât orice grӑsime saturatӑ şi nu cu mult mai bune decât uleiurile nesaturate râncezite.

Uleiurile râncede creeazӑ condiţii de boalӑ în organism, cum ar fi creşterea colesterolului, favorizarea problemelor imune şi a bolii cardiovasculare. Marea majoritate a uleiurilor trebuie adӑugate la mâncare numai dupӑ gӑtit.

Existӑ, însӑ, şi uleiuri şi grӑsimi cu care se poate gӑti:

• grӑsimile de origine animalӑ - unt, ghee, seu (de vitӑ sau miel), unturӑ (de porc), grӑsime de pui, de gâscӑ şi de raţӑ
• Ulei de cocos
• Ulei de palmier
• Pentru prӑjit la temperaturi mai mici sau pentru soteuri uşoare puteţi folosi uleiul de mӑsline, de avocado, de nuci macadamia şi de susan.

Bibliografie:

Mica biblie a nutriţiei, de Earl Mindell şi Virginia Hopkins

Bucurӑ-te de o stare de sӑnӑtate perfectӑ cultivând iubirea de sine, de Louise Hay, Ahlea Khadro şi Heather Dane