Ce ascund fascinantele cavități subterane din Dobrogea

Probabil că cei mai mulți dintre noi au auzit de fascinantele cavități subterane ascunse de pământul românesc, pasionații de mistere, legende și incursiuni în labirinturi subterane trecând măcar o dată, în viață, pragul Peșterii Muierii, Peșterii Urșilor sau Scărișoara, arhicunoscute și arhimediatizate. Nu atât de mulți dintre turiști sunt cei care știu că, la fel ca și restul țării, și Dobrogea ascunde astfel de peșteri și galerii subterane, explorate deja de speologi și istorici și unde vizitatorii, pregătiți corespunzător pentru coborârea în adâncuri, pot admira aceste minunății naturale.

Peștera Limanu, un labirint subpământean amețitor Una dintre aceste minuni ale naturii este și Peștera Limanu, localizată la doar câțiva kilometri de Mangalia. Se știe că această cavitate subterană, numită şi Peştera Caracicola sau Peştera La Icoane, datează de cel puțin 2000 de ani, fiind explorată de speologi, arheologi, istorici, dar și de iubitorii de mistere. În jurul ei s-au țesut legende și pentru faptul că este un adevărat labirint în care este destul de riscant să te aventurezi. Mai mult, Peștera Limanu este cea mai lungă din Dobrogea, cu o lungime de aproximativ 4.000 de metri. Printre ciudățeniile peșterii dobrogene se numără ramificarea ameţitoare a galeriilor principale și secundare, nu rareori vizitatorii rătăcindu-se în acest labirint subpământean.

Peștera care adăpostește colonii întregi de lilieci O altă cavitate subterană din Dobrogea, unde accesul nu este imposibil, dar este recomandat mai mult temerarilor, este Peștera Liliecilor sau Peștera Gura Dobrogei. Acest monument al naturii, speologic, se află la 50 de kilometri de Constanţa, în nord-estul satului Gura Dobrogei, comuna Târguşor. Accesul se face din: DN 2 Constanţa - Mihail Kogălniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 Mihail Kogălniceanu -Târguşor (11 km), Târguşor - localitatea Gura Dobrogei (pe drum pietruit).

În această peșteră dobrogeană trăiesc colonii întregi de lilieci, aparținând speciei mediteraneene Rhinolophus mehelyi şi Myotis mistacinus și care au dat, dealtfel, şi numele peşterii. Liliecii sunt adăpostiți în majoritatea galeriilor şi încăperilor peşterii.

Peştera Liliecilor are trei intrări şi mai multe galerii, lungimea galeriilor fiind de peste 480 de metri. În această peşteră au fost atestate numeroase mărturii ale activităţii umane, unelte de silex paleolitic şi neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât şi obiecte mai recente din metal aparţinând epocii fierului.

Peștera Sfântul Andrei Se spune că în această peșteră, situată în apropierea localității constănțene Ion Corvin, a trăit și a propovăduit creștinismul Sfântul Apostol Andrei. În jurul Peșterii Sfântului Andrei s-a construit, în timp, și mănăstirea care îi poartă numele Apostolului, ambele fiind loc de pelerinaj pentru miile de credincioși care vin aici, periodic, să se roage și să se reculeagă. Grota a fost transformată în schit în jurul anului 60 d.H. de către Sfântul Andrei, devenind astfel primul lăcaș de cult creștin din România. Peștera se găsește la mai puțin de doi kilometri de Cișmeaua „Mihai Eminescu” și la aproximativ patru kilometri de șoseaua Constanța - Ostrov, fiind clasată ca monument istoric. Uitată în vremea de stăpânire otomană, peștera a fost redescoperită în jurul anului 1943, de preotul Constantin Lembrău, împreună cu avocatul Ion Dinu. Din anul 1944, peștera a fost resfințită și redată cultului.