Când iubeşti şi eşti iubit, devii cocreator al vieţii tale

Binecuvântată experienţă! Să întâlneşti un om lângă care să simţi, în fiecare clipă, că poţi fi tu, cu toate ale tale, fără temeri, încurajat şi protejat de orice judecată falsă. Că nu mai există bariere şi limitări şi că tot ce ai nevoie e acolo, în tine, lângă tine!

Când iubeşti, eşti direct conectat cu universul. Cunoaşterea ta nu are limite. Simţurile se trezesc, inima se deschide. Un om care iubeşte este un om învăluit într-o mantie de lumină şi fericire. Un om care iubeşte poartă cu sine şi aduce celor din jur linişte şi împăcare. Este un om aflat în echilibru. Înţelegerea lui e dincolo de mental. E în inimă. E curată, limpede, nemaifiind bruiată de ego. Un om care iubeşte e un om care îşi urmează calea în deplina sintonie cu tot ce îl înconjoară. Căci el nu se mai teme, fiind în directă conexiune cu dumnezeu. El are tot ce îi este necesar şi primeşte la fiecare pas tot ce e benefic.

Un om care iubeşte şi este şi iubit este un om complet. Acestuia i se deschide calea ca într-o poveste atunci scrisă. Căci el scrie povestea şi tot el o pune în scenă. Un om care iubeşte şi este şi iubit devine cocreatorul vieţii lui. Un om care iubeşte şi este şi iubit poate înfăptui orice, căci pentru el universul nu mai are secrete şi tot ce îşi doreşte, venind din inima plină de iubire, uşor se realizează, fiind în cel mai puternic flux de energie - al iubirii împărtăşite, al iubirii care se manifestă aproape exponenţial în jurul lui. Şi asta pentru că acolo sunt doi oameni care iubesc şi alchimia se înfăptuieşte instant şi plumbul se transformă în aur, viaţa devenind o poveste incredibilă despre creaţie, împlinire şi fericire deplină, în comuniune totală cu universul.

Un om care iubeşte şi este şi iubit poate păşi pe apă, dacă pe acolo e calea lui, căci el a atins dumnezeirea.