Corpul omenesc este format din miliarde de celule ce alcătuiesc ţesuturi, organe şi sisteme. Sănătatea trebuie să constituie, în principiu, o regulă, iar boala trebuie să rămână o excepţie. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), un om sănătos simte o deplină stare de bine la nivel fizic, psihic şi social. De-a lungul timpului, omul a învăţat să se păzească de atacul mediului înconjurător, de microbi, de dereglările climatice şi să supravieţuiască. Viaţa modernă şi industrializarea, însă, au contribuit la agresiunile naturale, adăugând forme de poluare împotriva cărora organismul nostru nu a avut timp să se adapteze. Astfel, au apărut „bolile modernismului”.
Antibioticele, folosite excesiv Societatea modernă sacrifică sănătatea generaţiilor viitoare, fapt dovedit de cheltuielile pentru sănătate, care sunt în continuă creştere. Numărul bolilor creşte, iar cei mai afectaţi sunt tinerii. Locul microbilor este ocupat de virusuri, cancere, psihoze. Deseori, pentru că nu suntem informaţi corespunzător, ajungem să consumăm medicamente de dragul publicităţii. Prin publicitate s-a ajuns la hipermedicalizare. Fiecărei boli minore i s-a asociat un produs medicamentos miraculos. Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila, „antibioticele sunt folosite excesiv în România, chiar şi în spitale”. Acesta susţine că singura soluţie este ca Ministerul Sănătăţii să limiteze eliberarea de antibiotice strict celor care au prescripţie medicală.
Toată această dramă care s-a ţesut în jurul bolilor minore nu face decât să ne încarce organismul de substanţe nefolositoare şi să dezvolte rezistenţă la tratamente, pacientul având nevoie de pastile mai puternice. Efectele automedicaţiei sunt: reacţii alergice grave, hepatită fulminantă cu insuficienţă hepatică şi deces, nefrotoxicitate, balonări, diaree, intoleranţă alimentară. Medicii ne recomandă să evităm să tratăm o anumită afecţiune în funcţie de sfaturile prietenilor, familiei sau ale... internetului.