Arhitectul Radu Cornescu: „Vrem să fie cunoscut Anghel Saligny şi ce a făcut el pentru Dobrogea”

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) a găzduit miercuri, 22 iulie, în sala „Vasile Canarache”, vernisajul expoziției foto-documentare „Anghel Saligny - făuritor al Dobrogei moderne. 120 de ani de la inaugurarea podului de la Cernavodă”. Evenimentul a fost organizat de MINAC, alături de Cabinetul de Arhitectură Radu Cornescu, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale şi Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”.

Omul care a modernizat Constanţa „O astfel de expoziţie este binevenită în perioada sezonului estival, când Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa este vizitat atât de turiştii români, cât şi de cei străini. Aceste documente merită văzute de către cei care vizitează muzeul. În această expoziţie am expus câteva documente care poartă semnătura lui Anghel Saligny. Este vorba de corespondenţe, apoi o serie de acte de fundaţie extrem de frumoase din Patrimoniul Serviciului Arhive Naţionale Istorice Centrale. Avem chiar şi un plan din anul 1904, pe care Anghel Saligny a făcut o serie de însemnări, intervenţii care trebuiau făcute pentru protejarea malurilor Constanţei”, a declarat pentru www.101stiri.ro șeful Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Virgil Coman. Acesta a mai precizat: „Numele lui Anghel Saligny este legat de Dobrogea prin podul de la Cernavodă şi apoi prin modernizarea portului Constanţa. Practic, cele mai mari realizări ale României moderne sunt legate de Dobrogea, pentru că cele mai mari investiţii au fost făcute aici. Este o realitate incontestabilă, pe care ar fi bine să o cunoască şi vizitatorii din străinătate. Anghel Salingy este o personalitate care s-a remarcat atât la nivel naţional, cât şi la nivel european”.

Saligny, o personalitate complexă „În afară de complexul de poduri şi portul constănţean, Saligny a făcut foarte multe lucruri pentru Constanţa: silozurile realizate împreună cu arhitectul Petre Antonescu, uzina electrică, sediul administrativ al portului, tunelul feroviar Palas - Portul Constanţa, Cuibul Reginei Elisabeta-Carmen Sylva, Farul Carol I, calea ferată de la Constanţa la Mamaia, consolidarea malurilor, lărgirea falezei cu 40 de metri şi fundaţia cazinoului. Saligny a fost o personalitate multiplă, un om de geniu ca inginer”, a declarat arhitectul Radu Cornescu.

Karl Anton de Hohenzollern a făcut lobby pentru România „La inaugurarea podului de la Cernavodă au venit oameni din toată ţara. A fost o nebunie. Au venit de cu noapte, pentru a ocupa un loc măcar pe tren. Aici, serbările au fost foarte mari. Saligny a fost invitat de rege şi de regină să stea la masa lor. Carol I a vizitat de mai multe ori Dobrogea şi înainte de revenirea acesteia la ţară. Prima vizită a făcut-o în 1879 şi tot timpul în parlament a susţinut ideea realizării căii ferate, podului şi portului, susţinut tot timpul de Brătianu. Acum, dacă vorbim despre revenirea Dobrogei la ţară, despre pod, cel care a făcut cel mai mult lobby a fost Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl lui Carol I, care nu a vizitat niciodată România. El a făcut un lobby deosebit pentru revenirea Dobrogei la ţară, pentru ca să nu se pună Basarabia la schimb cu Dobrogea, după războiul de Independenţă. Scrisorile lui Carol către tatăl lui şi ale tatălui său către Carol sunt nemaipomenite. Tatăl lui Carol a însemnat enorm pentru destinul Dobrogei şi al României. Un om care nici măcar nu a vizitat România”, a declarat pentru www.101stiri.ro Lavinia Dumitrașcu, muzeograf.

Ce spunea Brătianu despre Saligny „Saligny are tactul fără greş în toate acţiunile şi avea darul dumnezeiesc de cunoaştere a oamenilor”.

Eminent tehnician al ţării şi inginer fruntaş în străinătate Anghel Saligny a fost omul care a muncit cu pasiune şi ştiinţă, reuşind să devină unul din stâlpii ţării noastre. Acesta s-a născut în judeţul Galaţi, comuna Şerbăneşti, pe 19 aprilie 1854. După unirea Principatelor, tatăl său, francez din Alsacia, a obţinut cetăţenia română pentru el, soţia şi copiii săi. Anghel Saligny a urmat gimnaziul la Focşani, liceul la Potsdam şi, iniţial, s-a înscris la Astronomie la Universitatea din Berlin. În anul 1871, a trecut la Școala Politehnică din Berlin - Charlottenburg, devenind, la numai 20 de ani, inginer constructor.

Saligny, emblema României Recunoaşterea importanţei operei lui Saligny s-a făcut pe parcursul construcţiei podului peste Dunăre: în anul 1890 a fost numit ofiţer al Ordinului „Steaua României”; pe 15 mai 1893 a fost numit ofiţer al aceluiaşi ordin; la 28 septembrie 1895 a primit Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, Marea Cruce a Ordinului „Steaua României”(1909 - cu prilejul inaugurării portului Constanţa) şi Marea Cruce a Ordinului - „Carol I”. Anghel Saligny, inginerul fruntaş, a fost răsplătit pentru opera sa şi cu numeroase ordine străine. Dintre acestea amintim: Marea Cruce a Ordinului „Sf. Sava” din Serbia, Marea Cruce a „Meritului civil “din Bulgaria, Marea Cruce a Ordinului „Sfânta Ana”, Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare din Franţa etc.

Anghel Saligny a decedat în 1925, la Bucureşti, dar opera sa este şi astăzi un exemplu de concepţie şi îndrăzneală. În Tokio există o catedrală în cadrul Universităţii de Inginerie, care îi poartă numele şi se ocupă de opera marelui nostru compatriot.