Abuzul emoțional asupra copiilor, în școlile românești

Abuzul emoțional asupra copiilor este un fenomen de amploare în școlile românești, având o pondere mai mare în mediul educațional decât în alte medii. Potrivit psihologului Iuliana Fűlaș, abuzul emoțional reprezintă un comportament intenționat ce se manifestă prin orice conduită care intimidează, înjosește, pedepsește, umilește, devalorizează, supune sau controlează.

Abuzul, instrument... „educațional” care distruge gândirea creativă Psihologul mai spune, citat de Plus Communication, că în majoritatea școlilor românești, abuzul emoțional este încă folosit ca instrument „educațional”, iar acesta poate distruge gândirea creativă, poate genera stări anxioase și poate conduce la traumatizarea emoțională a copiilor. Specialistul afirmă: „Am întâlnit mulți copii abuzați emoțional în școli, de profesori sau de colegii de clasă, iar majoritatea, din cauza fricii, refuză să împărtășească experiențele traumatizante cu psihologii. Prind curaj să povestească doar când le aducem la cunoștință că sunt sub protecția confidențialității”.

Pe de altă parte, nici părinții nu par a-i susține pe copii, în general, adoptând o  atitudine de genul: „Dacă profesorul l-a pedepsit, sigur a făcut el ceva”. Întreg acest context îl poate determina pe copil să nu mai găsească o motivație reală de a mai merge la școală, să-și piardă încrederea în profesorii sau chiar respectul față de aceștia. Mai mult, repulsia pe care și-a creat-o elevul, spune specialistul, se poate răsfrânge și asupra încrederii în instituția școlară, în ansamblul ei, se arată într-un comunicat transmis de Plus Communication.

Cum sunt programați copiii la eșec permanent „Sunt puțini copii care povestesc despre umilința prin care trec la școală, despre batjocura, hărțuirea și traumele emoționale la care sunt supuși. Am întâlnit copii care s-au gândit chiar să-și ia viața, pentru a scăpa de umilința colegilor și a profesorilor. Mulți profesori provoacă o clasă întreagă împotriva unui singur copil, traumatizându-l, poate, chiar pe viață. Sunt mulți dascăli care îi amenință cu sintagme de genul „te las corigent”. Îi umilesc și le distrug stima de sine cu apelative de genul „Ești un prost, un handicapat”, „Nu ești bun de nimic”, „Mi-ar fi rușine să am un copil ca tine”. Uneori, umilirea se face în fața clasei. Să jignești un copil, să-l umilești, să-l ameninți, îl programezi la eșec permanent. Unii copii devin agresivi, alții se închid în ei, în ambele cazuri vor fi marcați pe viață de o copilărie nefericită. Copiii de astăzi sunt foarte inteligenți, dar profesorii (unii dintre ei) le vorbesc ca și cum ar fi reduși mintal. Nu trebuie să subestimăm inteligența și capacitatea lor de înțelegere. Copiii au nevoie de încurajări, au nevoie să fie stimulați pozitiv, au nevoie să se descopere pe ei”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Primul lucru pe care îl experimentează un copil după ce a fost abuzat emoțional, spune psihologul, este depresia, iar de aici încolo se deschide o adevărată cutie a Pandorei. „După ce este abuzat emoțional, copilul învață că, orice ar face, nu merită efortul, se manifestă agresiv dezvoltă atitudini masochiste. Învață să nu mai aibă încredere în el, să nu gândească. Învață lipsa de respect față de el și față de profesori. Când este umilit în fața clasei caută să se apere, învață să-l disprețuiască pe profesor, iar când ajunge la liceu devine agresiv chiar și cu profesorii. Elevii de liceu sunt produsul acțiunilor profesorilor din clasele primare, profesori care le-au modelat și întărit comportamentul negativ”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Efectele abuzului: timiditate, neîncredere, sentimente de vinovăție, anxietate, depresie, tendințe autoagresive Dintre efectele negative care se regăsesc, psihologul enumeră: stima de sine redusă, timiditatea, neîncrederea, sentimente de vinovăție, anxietatea, depresia, tendințe autoagresive. „Toate aceste trăiri emoționale îi dezvoltă copilului un comportament ce duce la eșec permanent, confirmându-i de fiecare dată sentimentul de nonvaloare. Rezultatele la BAC din fiecare an și atitudinea lor confirmă toate aceste trăiri ale elevilor de astăzi, că nu merită efortul, iar acest tip de atitudine va intra în setul lor de valori”, conchide psihologul Iuliana Fűlaș.