27 IULIE – SFÂNTUL PANTELIMON, OCROTITORUL MEDICILOR. SE ÎMPART FRUCTE ȘI NU SE MUNCEȘTE ÎN GOSPODĂRII

În fiecare an, pe data de 27 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, ocrotitorul medicilor. Legenda spune că Sfântul Pantelimon, doctorul fără arginți, a reușit să vindece o persoană nevăzătoare, grație harului său divin, dedicându-și întreaga viață celor aflați în nevoi și propovăduind, totodată, cuvântul Domnului. Este bine să fie prăznuit acest sfânt pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în această zi, pentru a le uşura suferinţa.

TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII

Oamenii țin cont, până în zilele noastre, de tradițiile, obiceiurile și superstițiile care însoțesc sărbătorile creștine. Se spune că, de ziua Sfântului Pantelimon, se împart fructe, pentru ca acestea să nu fie viermănoase în anul care vine. Tot în această zi, este mare păcat să muncești, credincioșii ferindu-se să facă treabă prin gospodării, ca să nu întâmpine probleme grave în familie sau să nu se îmbolnăvească de… ciumă. Se mai spune că în această zi, trebuie încetate muncile agricole. 

Potrivit superstițiilor, se mai consideră că în ziua de 27 iulie, cerbul iese din apă, iar aceasta începe brusc să se răcească, în timp ce frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara lasă loc iernii. În plus, porumbul și dovleceii nu trebuie să lipsească din meniul acestei zile, pentru a întâmpina vremea rece cu mai multă energie și vigoare.

SFÂNTUL MARE MUCENIC ȘI TĂMĂDUITOR PANTELIMON

„Pe vremea împărăţiei păgânului Maximian, cumplitul muncitor al creştinilor, toată lumea era acoperită cu întunericul păgânătăţii închinării la idoli. Atunci s-a făcut mare prigonire pretutindeni asupra celor ce credeau în Hristos. Deci mulţi mărturisitori ai preasfântului nume al lui Iisus Hristos au fost ucişi. Între aceştia a pătimit pentru Hristos şi Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, din cetatea Nicomidiei, care se află în părţile Bitiniei. Acest slăvit între mucenici şi răbdător de chinuri al lui Hristos, s-a născut în cetatea Nicomidiei, din tată de neam bun, cinstit şi bogat, cu numele Evstorghie şi din maica sa, Euvula.

Tatăl său era cu credinţa păgân, sârguindu-se cu căldură la închinarea idolilor, iar maica sa era creştină, învăţând de la strămoşii săi sfânta credinţă şi slujind cu osârdie lui Hristos. Deci, fiind ei însoţiţi cu trupurile, erau despărţiţi cu duhul, el jertfind mincinoşilor zei, iar ea aducând jertfe de laudă adevăratului Dumnezeu. Şi născând acest prunc, despre care ne este cuvântul, l-au numit pe el Pantoleon, care se tâlcuieşte „cu totul leu”, ca cel ce avea să fie cu bărbăţia asemenea cu leul, însă mai pe urmă a fost numit Pantelimon, adică „întru tot milostiv”, pentru că tuturor s-a arătat că este milostiv, când tămăduia pe cei bolnavi fără de plată, iar pe cei săraci îi miluia, împărţind cu dărnicie averile părinteşti celor ce aveau trebuinţă”, se menționează în calendarul creștin-ortodox.